A n t o n D a v i d o g l u (1 8 7 6 - 1 9 5 8)

R e c t o r : 1913 - 1918

S-a nascut pe 16 iunie 1876 la Bârlad, unde a facut scoala primara si secundara. Nascut într-o familie de intelectuali, Anton Davidoglu a fost elev al cunoscutei Scoli Normale din Paris. Dupa trecerea examenului de licenta în matematici în anul 1897, si-a sustinut doctoratul la Universitatea Sorbona, la finele anului 1900. A devenit profesor definitiv la Catedra de matematica financiara aplicata, teoria si tehnica asigurarilor din AISCI, prin Decretul Regal nr. 5050, din 23 iulie 1913. A fost numit Rector al AISCI în aprilie 1913, pentru un mandat de cinci ani. A fost profesor la catedra de calcul diferentiat si integral la Universitatea Bucuresti (1905-1941), decan al Facultatii de Stiinte a Universitatii din Bucuresti (din 1937), sef de sector la Institutul de Matematica al Academiei Române (1956-1958).

Evenimente

Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Anton Davidoglu, pentru un mandate de cinci ani

aprilie 1913

Angajarea primilor profesori definitivi: Eugen Ludwig, Stanislas Cihoski, Anton Davidoglu, Benone Mirinescu

20 iunie 1913

2 iulie 1913

23 iulie 1913

30 august 1913

Aprobarea, prin Decretul Regal nr. 5948, a primului Regulament pentru arganizarea şi administrarea AISCI

30 august 1913

Publicarea Decretului Regal nr. 5948 privind primul Regulament pentru organizarea şi administrarea AISCI în Monitorul Oficial nr. 128: durata studiilor era de trei ani; disciplinele (cursurile şi conferinţele) de cultură generală se regăseau, cu precădere, în anul I, anul III fiind destinat, în întregime, disciplinelor de specialitate

1 septembrie 1913

Angajarea profesorilor definitive: Gheorghe Taşcă, Spiridon Iacobescu

7 septembrie 1913

Angajarea conferenţiarilor cu titlu provizoriu : Dumitru R. Ioaniţescu, Gheoghe Arghirescu, Konrad Richter

octombrie 1913

Inaugurarea cursurilor la AISCI (698 de studenţi în anul I), la ora 10.00 , în Amfiteatrul Clădirii din Calea Victoriei

1 noiembrie 1913

Angajarea conferenţiarilor cu titlu provizoriu : Vasile Stoicovici, Ion Tutuc

noiembrie 1913

Începerea celui de-al doilea an universitar

15 octombrie 1914

Angajarea lui Virgil-Traian N. Madgearu ca profesor definitiv

1 februarie 1915

Angajarea profesorilor definitivi : Ion Răducanu, Mihail Paşcanu

15 februarie 1915

Angajarea conferenţiarilor definitive ai AISCI: Ion N. Angelescu, Ion Gr. Dimitrescu, Eugen Porn, Romulus Ionaşcu

20 februarie 1915

Deschiderea cursului Teoria şi tehnica întreprinderii (la anul al III-lea) de către Virgil-Traian N. Madgearu, considerat primul curs de management modern din România şi pionierat în Europa

25 ianuarie 1916

Angajarea conferenţiarilor definitive: Emil Brancovici, Vasile Iscu, Constantin Bungeţianu

15 iunie 1916

Întrerupterea cursurilor de la Bucureşti, din cauza Primului Război Mondial

1917

Refugierea unei părţi a studenţilor şi profesorilor la Iaşi . Grupul profesorilor era format din : Stanislas Cihoski, Spiridon Iacobescu, Vasile Stoicovici, Gheorghe Arghirescu, I. G. Diamandescu

1917-1918

Încheierea mandatului Rectorului Anton Davidoglu

februarie 1918

E u g e n L u d w i g (1 8 6 6 - 1 9 2 7)

R e c t o r : 1918 - 1919

S-a născut pe 18 iulie 1866, la Craiova. Licenţiat în farmacie, expert în chimie, şi-a susţinut doctoratul la Şcoala Academică a Universităţii din Viena, teza de doctorat având ca temă de cercetare ştiinţele fizico-chimice. A devenit profesor la catedra de Fizică şi chimie industrială aplicată la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), prin Decretul Regal nr. 4607 din 20 iunie 1913. În anii 1918-1919 a îndeplinit funcţia de rector al AISCI. Este considerat rectorul de sacrificiu al AISCI. A preluat mandatul în februarie 1918, când s-au reluat cursurile cu studenţii rămaşi la Bucureşti, şi l-a încheiat în februarie 1919.

Evenimente

Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Eugen Ludwig

februarie 1918

Reluarea cursurilor cu studenţii rămaşi la Bucureşti. Grupul profesorilor de la Bucureşti era format din: Eugen Ludwig, Emil M. Brancovici, Constantin Bungeţianu, Eugen Porn, Ion Tutuc. Pentru a se acoperi sarcinile didactice au fost aduşi şi alţi colaboratori, printre care şi viitorul profesor de drept al AISCI, Andrei Rădulescu, care va devein preşedinte al Academiei Române în perioada 1946-1948

4 februarie 1918

Primii licenţiaţi ai AISCI (doi în vară şi şapte în toamnă)

1918

Publicarea primei Dări de seamă, pe anii 1913-1918, făcută de Rectoratul AISCI

1918

Angajarea ca profesor titular al lui Ion N. Angelescu

22 octombrie 1918

Înfiinţarea Asociaţiei Studenţilor Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (ASACI), sub preşedenţia de onoare a Rectorului

25 noiembrie 1918

Începerea anului universitar, într - un cadru festiv, după Primul Război Mondial, la care Gheorghe Taşcă a ţinut discursul O lecţie de deschidere

10 decembrie 1918

Încheierea mandatului Rectorului Eugen Ludwig

februarie 1919

S t a n i s l a s C i h o s k i (1 8 6 8 - 1 9 2 4)

R e c t o r : 1919 - 1924

S-a născut pe 25 iulie 1868, la Tecuci. A urmat cursurile secundare la Tecuci, Bârlad şi Bucureşti, iar cele universitare în Bucureşti, unde a studiat Dreptul, Literele şi Filosofia. A fost inginer hotarnic. La 2 iulie 1913, prin Decretul Regal nr. 4842, a fost numit profesor de Statistică generală şi economică la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI). În anul universitar 1917-1918 a coordonat activitatea desfăşurată cu studenţii AISCI refugiaşi la Iaşi. Aici el a fost însoţit de Spiridon Iacobescu, Vasile Stoicovici, Gh. Arghirescu, I. G. Diamandescu. A fost rector al AISCI în mandatul februarie 1919 - februarie 1924, considerat unul de stabilitate.

Evenimente

Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Stanislas Cihoski. Începe o perioadă de stabilitate

februarie 1919

Se aduc modificări Regulamentului de organizare şi funcţionare a AISCI, introducându-se trei secţiuni: Comerţ, bancă, asigurări; Industrială; Administrare economică, consulară

12 noiembrie 1919

Adoptarea Statutului Asociaţiei Studenţilor Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (ASACI)

22 noiembrie 1919

Se înfiinţează primul Birou Comercial, destinat practicii studen ţ ilor, pe lână Catedra de Contabilitate

1919

Deschiderea primului cămin sudenţesc al AISCI, în clădirea din Str. Cuza Vodă nr. 100 (clădirea a intrat în proprietatea AISCI pe 29 martie 1926)

1920

Angajarea ca profesor titular a lui Andrei Rădulescu, profesor de drept, Preşedinte al Academiei Române în perioada 1946-1948

16 iulie 1920

Înfiinţarea Asociaţiei licenţiaţilor AISCI (ALACI). Asociaţia a fost recunoscută juridic în anul 1928

1 septembrie 1920

Înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industiale de la Cluj-Napoca

14 noimbrie 1920

AISCI a căpătat dreptul de organizare a doctoratului (prin Legea de modificare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a AISCI, publicată în M. O. nr. 110)

19 august 1921

Achiziţia primului teren în Piaţa Romană, necesar construcţiei Palatului AISCI

22 mai 1922

Constituirea Asociaţiei Generale a Economiştilor din România. Primul preşedinte a fost Gheorghe Taşcă

15 martie 1923

Regulamentul pentru obţinerea doctoratului la AISCI a fost sancţionat prin Decretul nr. 2498/1923

2 iunie 1923

Încheierea mandatului Rectorului Stanislas Cihoski

februarie 1924

I o n N. A n g e l e s c u (1 8 8 4 - 1 9 3 0)

R e c t o r : 1924 - 1929

S-a născut pe 16 decembrie 1884, la Strâmbeni-Costeşti, localitate situată lângă Piteşti. După finalizarea cursurilor primare şi după susţinerea examenului de b acalaureat, Ion N. Angelescu şi-a continuat studiile la Universitatea din Bucureşti, unde şi-a luat licenţa în drept, filosofie şi litere. Este doctor în ştiinţe economice al Universităţii din München. A fost, iniţial, profesor la Piteşti. A fost numit conferenţiar definitiv la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), catedra de Istoria comerţului, prin Decretul Regal nr. 417 din 20 februarie 1915 şi apoi profesor definitiv la aceeaşi catedră, prin Decretul Regal nr. 3087 din 22 octombrie 1918. În anul 1925 s-a transferat, ca profesor definitiv, la catedra de Finanţe publice şi legislaţie financiară, transformată ulterior în Catedra de Ştiinţă şi legislaţie financiară din AISCI. A fost rector al AISCI în perioada februarie 1924 - februarie 1929. În mandatul său, în perioada 1924-1926, a fost construit Palatul din Piaţa Romană.

Evenimente

Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Ion N. Angelescu

12 februarie 1924

Preluarea în proprietate a clădirii din str. N. Filipescu nr. 8 (actualmente Tudor Arghezi nr. 6 )

20 martie 1924

Angajarea ca profesor titular la AISCI a lui Eftimie Antonescu

5 aprilie 1924

Primul doctor al AISCI (Iosif Gârbacea)

18 aprilie 1924

Începerea construcţiei Palatului AISCI din Piaţa Romană

4 mai 1924

Achiziţia de noi terenuri în Piaţa Romană, pentru construcţia Palatului AISCI

30 iunie 1924

Angajarea conferenţiarilor titulari: Victor Slăvescu şi Ştefan Stănescu

1 iulie 1925

Ion N. Angelescu devine Preşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România

15 noiembrie 1926

Inaugurarea Palatului AISCI, prin cursul ţinut de profesorul Emil Brancovici, cu tema Tehnica comercială a mărfurilor şi uzanţelor comerciale în decursul veacurilor , în Amfiteatrul I, la ora 17 00 , cu ocazia deschiderii anului universitar 1926-1927

15 noiembrie 1926

Publicarea documentului Palatul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale - Dare de seamă făcută de dr. Ion N. Angelescu pentru Consiliul de administraţie al instituţiei

1926

Se deschide prima cantină studenţească a AISCI, în clădirea din str. Cuza Vodă nr.100

15 ianuarie 1927

Se adoptă unele modificări la Regulamentul de organizare şi funcţionare a AISCI. Apar două niveluri de pregătire: licenţă, de trei ani; doctorat, de cel puţin un an; se modifică secţiunile programelor de licenţă şi conţinutul acestora

17 noiembrie 1927

Introducerea, în anul al III-lea, ca disciplină obligatorie, pentru toate secţiile, a Pedagogiei , "pentru cei care se dedică învăţământului"

1927

Publicarea Anuarului Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale , Anul XV (1927-1928)

1928

Începerea construcţiei Căminului nr. 1, aflat pe actuala stradă Stanislas Cihoski nr. 5

12 iulie 1928

Încheierea mandatului Rectorului Ion N. Angelescu

februarie 1929

G h e o r g h e T a ş c ă ( 1 8 7 5 - 1 9 5 1)

R e c t o r : 1929 - 1930

Gheorghe Taşcă s-a născut pe 30 ianuarie 1875 în satul Bălăbăneşti, judeţul Tutova. Şi-a făcut studiile primare în satul natal (1882-1886), după care s-a mutat la Bârlad, unde a urmat, în perioada 1886-1895, cursurile liceului Gheorghe Roşca Codreanu . După o b ţinerea diplomei de bacalaureat la Iaşi s-a înscris, în 1895, la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde a urmat cu succes cursurile acesteia. În anul 1905 s-a înscris, pentru pregătirea doctorală, la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris. În 1907 a obţinut titlul de doctor în drept. În anul 1908 s-a înscris pentru studii doctorale în ştiinţe economice la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris, pe care le-a finalizat în anul 1910, cu teza Les nouvelles rèformes agraires en Romanie . În anul 1911 a devenit conferenţiar, apoi, în anul 1920, profesor al Catedrei de Economie politică a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. În paralel, prin Decretul Regal nr. 5574 din 7 septembrie 1913 a fost numit profesor definitiv la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), la Catedra de Economie politică şi istoria doctrinelor economice , devenită ulterior Economie naţională . În 1926 devine membru corespondent al Academiei Română. În februarie 1929 a devenit Rector al AISCI, funcţie pe care a deţinut-o până în decembrie 1930, cînd a plecat în misiune diplomatică, devenind Ministru Plenipotenţiar al României la Berlin. În 1935 s-a retras la Universitatea din Bucureşti, Catedra de Economie naţională fiind preluată de Virgil Traian N. Madgearu. Arestat la 1 august 1950 şi încarcerat la închisoarea din Sighet, Gheorghe Taşcă s-a stins din viaţă, în închisoare, la nici un an de la tragica condamnare (12 martie 1951), fiind înhumat în groapa comună a închisorii.

Evenimente

Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Gheorghe Taşcă

februarie 1929

Angajarea lui Gromoslav Mladenat z în funcţia de conferenţiar definitiv

1 martie 1929

Introducerea anului preparator (începând cu anul universitar 1929- 1930 )

1929

Încheierea mandatului Rectorului Gheorghe Taşcă

decembrie 1930

I o n R ă d u c a n u (1 8 8 4 - 1 9 6 4)

R e c t o r : 1930 - 1940

A început învăţătura la şcoala primară din cartier la Bucureşti, pe care a parcurs-o în perioada 1890-1894. În perioada 1894-1901, a urmat liceul „Matei Basara b ”. În 1901 a plecat în Austria, unde a urmat, la Academia Comercială din Graz, cursul „pentru bacalaureaţi” Abiturientenkurse , pe care l-a absolvit în vara anului 1902. Începând cu octombrie 1902 a frecventat cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii Friederich Wiliam din Berlin, pe care le-a absolvit în 1905 cu titlul de doctor în filosofie, secţiunea ştiinţe sociale, cu teza Datoriile de stat ale Romaniei , al cărei coordonator ştiinţific a fost Adolf Wagner. În vara anului 1904 a urmat un curs de trei luni de cooperaţie la Darmstdadt. În anul 1905 îl regăsim, pentru scurt timp, la Londra, ca să dobândească „ cunoştinţele necesare pentru a cerceta, în original, pe economiştii englezi. ” În decembrie 1911 a obţinut, prin concurs, titlul de docent la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, unde a ţinut cursul liber despre Istoria şi doctrina cooperaţiei . A făcut parte din comisia pentru înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Economice şi Industriale (AISCI), fiind secretarul acesteia. A redactat, în anul 1912, în această calitate, anteproiectul Legii de înfiinţare a AISCI. În urma concursului este numit profesor definitiv la AISCI, Catedra de Ştiinţa şi legislaţia financiară, monedă, credit, schimb şi studiul băncilor , prin Decretul Regal nr. 416 din 15 februarie 1915. Ulterior este profesor titular la Catedra de Finanţe. Ion Răducanu a ţinut cursuri de cooperaţie, economie politică, istorie a doctrinelor economice, finanţe, ultimul fiind de bază. În decembrie 1930 a devenit Rector al AISCI, funcţie pe care a deţinut-o pâna în septembrie 1940. În mandatul său s-au dezvoltat relaţiile internaţionale, s-au deschis cursurile pentru pregătirea personalului didactic, s-a construit Bibiloteca AISCI, în anul 1935. Membru corespondent al Academiei Române din anul 1936.

Evenimente

Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Ion Răducanu

decembrie 1930

Angajarea la AISCI a profesorului Nicolae Iorga, la Catedra de Istorie Generală cu dezvoltări asupra Istoriei Contemporane şi Istoriei Diplomatice (pe 4 noiembrie 1931 este recomandat de Ion Răducanu în Consiliul profesoral, Decretul Regal de numire nr. 62 este din 8 ianuarie 1932, care îl titularizează începând cu 15 decembrie 1931)

15 decembrie 1931

Angajarea ca profesor definitiv a lui Ştefan Stănescu

1 ianuarie 1932

Înfiinţarea Cooperativei studenţilor şi licenţiaţilor AISCI

18 martie 1932

Achiziţionarea terenului şi clădirii din strada Cometa (actuala Căderea Bastiliei) nr 20, de 580,75 m 2 (clădirea se afla în curtea fostului Cămin nr. 1 şi, înainte de demolare, clădirea a fost sediul Cooperativei studenţilor şi licenţiaţilor AISCI)

31 mai 1932

Începerea realizării, de către Cecilia Cuţescu-Storck, a frescei Istoria comerţului românesc , din Aula Magna

5 iulie 1932

Gromoslav Mladenatz devine profesor agregat

15 iulie 1932

Se adoptă unele modificări la Regulamentul AISCI. Numărul secţiilor se reduce la două: Comercială-industrială; Administrativă. Licenţa are trei ani, funcţionează anul pregătitor, doctoratul are cel puţin un an.

septembrie 1932

Deschiderea activităţii dispensarului medical al studenţilor, în clădirea din strada Nicolae Filipescu nr. 8 (actualmente Tudor Arghezi nr. 6)

12 ianuarie 1933

Publicarea „dării de seamă”: AISCI - 20 de ani de activitate, 1913-1933

1933

Introducerea examenului de admitere în anul pregătitor

1933

Deschiderea, în colaborare cu Ministerul Instrucţiunii Publice, a cursurile de perfecţionare pentru profesorii liceelor, şcolilor comerciale şi profesionale.

1933

Inaugurarea Căminului nr. 1, aflat pe actuala stradă Stanislas Cihoski nr. 5

1 noiembrie 1933

Finalizarea frescei Istoria comerţului românesc , din Aula Magna, realizată de Cecilia Cuţescu Stork

15 noiembrie 1933

Sărbătorirea celei de-a 20-a aniversări a AISCI, în Aula Magna, înzestrată cu noua frescă Istoria comerţului românesc

noiembrie 1933

Recepţia frescei Istoria comerţului românesc , din Aula Magna

12 decembrie 1933

Trecerea AISCI din subordinea Ministerului Comerţului şi Industriei în cea a Ministerului Instrucţiunii Publice (decizia a fost luată în anul 1934, dar trecerea efectivă s-a făcut începând cu anul financiar 1935)

1 ianuarie 1935

Construcţia Clădirii Bibliotecii ( plasată pe locul unde se află în prezent holul cu scările mari, din strada Căderea Bastiliei şi care avea lăţimea “intrării studenţilor”) - al doilea corp din zona Piaţa Romană

iunie-decembrie 1935

Inaugurarea noii Biblioteci, în prezenţa M. S. Regele Carol al II-lea

30 noiembrie 1935

Înfiinţarea Seminarului Pedagogic Comercial , gestionat ştiinţific de către AISCI

1 aprilie 1936

Integrarea anului pregătitor în anii de studii ; durata acestora devine patru ani

1936

Publicarea „dării de seamă” AISCI – Dare de seamă pe anii de studii 1935-1936 (anul XXIII) întocmită de Rectorat

1936

Introducerea bacalaureatului în şcolile superioare comerciale

1937

Scoaterea examenului de admitere în anul preparator.

1937

Achiziţionarea terenului şi clădirii din strada Cometa (actuala Căderea Bastiliei) nr. 22, de 684 m 2

31 mai 1938

Adoptarea unui nou Regulament pentru organizarea şi funcţionarea AISCI, promulgat prin Decretul Regal nr. 2764 din 3 august 1938 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 180 din 16 august 1938. Regulamentul a intrat în vigoare începând cu anul universitar 1938-1939. Se revine la trei secţiuni: Ştiinţe economice, financiare şi sociale; Administrativă, consulară; Comercială, industrială

16 august 1938

Achiziţionarea terenului şi clădirii din strada Cometa (actuala Căderea Bastiliei) nr. 24, de 1663 m2

1 septembrie 1938

Introducerea, pe lângă secţiunile de strictă specializare economică existente în AISCI, a secţiunii Pedagogică

1938

Publicarea „dării de seamă” AISCI - Un pătrar de veac de muncă (1913-1938)

1938

Proiectarea celui de-al treilea corp (pe strada Căderea Bastiliei) al Palatului AISCI, destinat să găzduiască laboratoare, muzee şi birouri comerciale, necesare activităţii practice a studenţilor

1938 /p>

Încheierea mandatului Rectorului Ion Răducanu

septembrie 1940

M a r i n I. M a z i l e s c u (1 8 7 6 - 1 9 5 7)

R e c t o r : 1940 - 1941; 1947 - 1948

Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti şi al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), din octombrie 1919. A fost al doilea doctor al AISCI, susţinând teza cu titlul Rezervele de prime ale întreprinderilor de asigurare , în anul 1925. A fost asistent suplinitor la Catedra de Teoria şi tehnica asigurărilor a AISCI, prin contract cu Consiliul profesoral, din 1 noiembrie 1920, asistent, la aceeaşi catedră, prin decizia ministerială nr. 2423 din 1 ianuarie 1925. A fost numit conferenţiar prin Decretul regal nr. 608 din 1 martie 1929, ocupând postul prin Decizia Ministerială nr. 48801 din 3 mai 1930. În anul universitar 1933-1934, Marin I. Mazilescu a fost promovat profesor agregat. În noua calitate îl regăsim la Catedra de Matematici comerciale, unde devine ulterior profesor titular (1938). A fost Rector al AISCI din septembrie 1940 până în februarie 1941 şi Rector al Academiei de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste (fosta AISCI, care şi-a schimbat denumirea în anul 1947) în perioada iulie 1947 - aprilie 1948. De observat că Marin I. Mazilescu a fost primul rector al AISCI cu studii complete (inclusiv doctoratul) în România.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Marin I. Mazilescu

septembrie 1940

Refugierea AISCI din Cluj la Braşov. Arhiva ei a fost preluată de către AISCI din Bucureşti

1940

Cutremurul din anul 1940

10 noiembrie 1940

Asasinarea de către legionari a profesorilor Virgil Traian N. Madgearu (în pădurea Snagov) şi Nicolae Iorga (în pădurea Strejnic-Ploieşti)

27 noiembrie 1940

Încheierea mandatului Rectorului Marin I. Mazilescu

7 februarie 1941

V i c t o r S l ă v e s c u ( 1891 - 1977 )

R e c t o r : 1944

S-a născut pe 5 iunie 1891, la Rucăr, fostul judeţ Muscel. Şcoala primară a urmat-o la Slatina. Studiile secundare - şase clase - le-a făcut la liceul din Piteşti, pe care le-a finalizat, în anul 1911, la Liceul Gheorghe Lazăr din Bucureşti, unde a făcut ultimele două clase. Studiile universitare şi le-a încept în anul 1911, în Franţa, la Universitatea din Paris. În anul 1912 a decis să-şi continue studiile la facultatea de Filosofie din Göttingen, Germania. Ultimele două semestre le-a parcurs la Universitatea din München. Pregătirea universitară şi-a încheiat-o la 1 august 1914, la Universitatea din Halle, unde a obţinut titlul de doctor în ştiinţe economico-sociale şi filosofie, cu calificativul magna cum laude . A înfiinţat în 1918 la Iaşi, împreună cu Ion Răducanu şi Virgil Madgearu, revista Independenţa Economică . Din anul 1926 a fost director al Revistei Analele statistice şi economice , înfiinţată de Ion N. Angelescu şi Gheorghe N. Leon în 1918. A devenit conferenţiar definitiv la 1 iulie 1925, prin Decretul Regal nr. 2203, la Catedra Studiul practic al întreprinderilor comerciale şi industriale. Studiul transporturilor pe căi ferate, ape şi tarife şi apoi profesor agregat (1928) la Catedra de Transporturi şi întreprinderi de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti (AISCI). La 1 ianuarie 1932, prin Decretul Regal nr. 448, a devenit profesor definitiv, funcţionând, până în anul 1940 la Catedra de Monedă, credit şi schimb şi Studiul şi tehnica băncilor . În perioada 1941-1947 este profesor titular la Catedra de Economie politică şi economie naţională din cadrul AISCI. Victor Slăvescu a ţinut cursurile de Studiul întreprinderilor, Economie politică şi Monedă, credit, schimb şi tehnică bancară, ultimul fiind de bază în cariera sa. A fost Rector al AISCI din ianuarie 1944 până în octombrie 1944. A devenit membru corespondent, în anul 1936, la propunerea lui Dimitrie Gusti şi A. C. Cuza, şi membru titular, din 1939, al Academiei Române. În anul 1947, la numai 56 de ani, a fost îndepărtat abuziv din învăţământ, prin pensionare, iar în aprilie 1948, a fost radiat, tot abuziv, ca urmare a epurărilor comuniste, din rândurile membrilor Academiei Române. La 27 decembrie 2001, a fost reprimit post-mortem ca membru al Academiei Române.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Victor Slăvescu

ianuarie 1944

Întreruperea studiilor din cauza celui de-al Doilea Război Mondial; evacuarea studenţilor din cămine

aprilie 1944

Evacuarea bunurilor, arhivei şi altor documente ale AISCI, împreună cu unii funcţionari, din sediul de la Bucureşti la Şcoala din comuna Ciulniţa, judeţul Muscel

iunie 1944

Închiderea Dispensarului studenţesc din str. N. Filipescu nr. 8 (actualmente Tudor Arghezi nr. 6 ). Clădirea a fost preluată de Comandamentul armatei URSS

30 septembrie 1944

Revenirea activităţii AISCI la Bucureşti, după cel de-al Doilea Război Mondial

22 - 23 octombrie 1944

Demisia din funcţia de Rector a profesorului Victor Slăvescu

octombrie 1944

Ş t e f a n S t ă n e s c u ( 1881 - ?)

R e c t o r : 1944 - 1945

A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Este, de asemenea, licenţiat în Drept al aceleiaşi universităţi. A obţinut titlul de doctor în drept, ştiinţe politice şi economice la Universitatea din Paris. A devenit conferenţiar definitiv de Statistică, în special economică , prin Decretul Regal nr. 2203, din 1 iulie 1925. Prin Decretul Regal nr. 547, din 1 ianuarie 1932, a devenit profesor definitiv la aceeaşi catedră (transformată ulterior în Catedra de Statistică economică ). Din noiembrie 1944 a preluat funcţia de Rector al AISCI, pe care a îndeplinit-o până în noiembrie 1945.

Evenimente

Data

Începerea mandatului de Rector al profesorului Ştefan Stănescu

noiembrie 1944

Deschiderea anului universitar 1944-1945, după cel de-al Doilea Război Mondial

Februarie 1945

Încheierea mandatului Rectorului Ştefan Stănescu

1945

N i c o l a e M. M a x i m ( ?-? )

R e c t o r : 1945 - 1947

Fiind specialist în tehnologie industrială şi merceologie, este foarte posibil ca pregătirea de bază a lui Nicolae Maxim (inclusiv un doctorat) să fie în domeniul fizicii-chimiei. A absolvit, în anul 1937, şi Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), secţia Consulară şi de administraţie publică . După lucrările publicate, se deduce că a fost profesor titular al Catedrei de Chimie aplicată (sau al Catedrei de Studiul mărfurilor) din AISCI. Cariera sa universitară în AISCI a fost de scurtă durată. A fost angajat la începutul anilor '40 (nu apare în lista cadrelor didactice din 1940, dar semnează ca profesor lucrarea Curs de chimie aplicată , în 1944); în 1948 nu mai apare în lista cadrelor didactice ale AISCI. În noiembrie 1945 a devenit Rector al AISCI, funcţie pe care a deţinut-o până în iulie 1947.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Nicolae M. Maxim

1945

AISCI primeşte oferta de donaţie din partea doamnei Matilda Nanu-Muscel a proprietăţilor din Strada Cihoski nr. 3 şi Piaţa Lascăr Catargiu, nr. 7.

2 aprilie 1947

Încheierea mandatului Rectorului Nicolae M. Maxim

înaite de iulie 1947

Evenimente

Începerea celui de-al doilea mandat de Rector al profesorului Marin I. Mazilescu

înaite de iulie 1947

Legea 299 / 1947, de fuzionare a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale cu Academia de Studii Cooperatiste.

7 august 1947

După aplicarea Legii 299/1947 de fuziune, AISCI şi-a schimbat numele în Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste. Noua structură are două facultăţi: Ştiinţe comerciale; Ştiinţe cooperatiste. Durata studiilor era de patru ani

octombrie 1947

Încheierea mandatului Rectorului Marin I. Mazilescu

aprilie 1948

A n t o n A l e x a n d r e s c u (1 9 0 5 - 1 9 8 4)

R e c t o r : 1948 - 1949

S-a născut pe 2 mai 1905 în comuna Laloşu, judeţul Vâlcea. Cursurile şcolii primare le-a absolvit în comuna natală, celelalte frecventându-le la Craiova. A absolvit liceul Fraţii Buzeşti din Cetatea Băniei în anul 1925. În anul 1926 s-a înscris la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), secţia Comerţ, Bănci, Asigurări, pe care a absolvit-o în 1930. În anul 1948, prin Decizia Ministerului Învăţământului Public, privind catedrele, disciplinele încadrate cu posturi didactice şi personalul didactic, în urma reformei din august 1948, Anton Alexandrescu a fost numit profesor universitar la Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP), Catedra de Cooperaţie. Tot în anul 1948, a devenit primul decan al Facultăţii de Finanţe, nou înfiinţată după reforma învăţământului. În decembrie 1948 a fost numit Rector al ISEP. A continuat să fie decan al Facultăţii de Finanţe până în 1951 când a fost scos din învăţământ. A fost membru al PNŢ - Anton Alexandrescu.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Anton Alexandrescu

decembrie 1948

Încheierea mandatului Rectorului Anton Alexandrescu

martie 1949

G r o m o s l a v M l a d e n a t z (1 8 9 1 – 1 9 5 8)

R e c t o r: 1948

S-a născut pe 5 februarie 1891 la Turnu Severin. După ce şi-a luat bacalaureatul, în anul 1909, fără mari emoţii, în cadrul liceului Traian din oraşul natal, Gromoslav Mladenatz (tatăl său era de origine sârbă, căsătorit în România cu o fată provenită din Craiova) s-a înscris la Facultatea de matematică a Universităţii din Bucureşti, pe care a frecventat-o în anul 1909-1910. În toamna anului 1910 s-a înscris la Şcoala Superioară de Comerţ (Handels-Hochschule) din Berlin, pe care a absolvit-o în anul 1914, ca licenţiat în comerţ. La îndemnul lui Ion Răducanu a plecat, în toamna anului 1922, în Germania, urmând cursurile Universităţii din Köln am Rhein (Colonia) unde a studiat microeconomie, macroeconomie şi politici sociale. Pregătirea sa s-a încheiat cu susţinerea, în 1926, a unui doctorat în ştiinte economice şi financiare. A devenit conferenţiar la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), Catedra de cooperaţie, prin Decretul Regal nr. 608 din 1 martie 1929. Prin Decretul Regal nr. 2237 din 15 iulie 1932 a devenit profesor agregat, iar în 1936 profesor definitiv la aceiaşi catedră. Din anul 1945 este profesor la Catedra de Economie politică iar din 1949 este nominalizat ca profesor la Catedra de Statistică. A predat cursuri de Cooperaţie , Istoria doctrinelor cooperaţiei , Economie politică , Introducere în ştiinţele economice , Cunoaştere şi metodă în ştiinţa economică etc. În martie 1948 a fost delegat ca rector al Academiei de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste (fosta AISCI) - denumire dată în anul 1947. Şi-a încheiatul mandatul de rector în decembrie 1948, când universitatea din Piaţa Romană se numea Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) - denumire preluată chiar în anul 1948.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Gromoslav Mladenatz

aprilie 1948

Reforma învăţământului din 1948, concretizată prin apariţia Decretului 175 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a RPR

2 august 1948

Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste (fosta AISCI) şi-a schimbat, prin Decretul 175 /1948, numele în Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP). ISEP avea următoarele facultăţi: Economie generală (4 ani), Planificare şi administraţie economică (3 ani), Finanţe (3 ani).

1948

ISEP pierde dreptul de organizare a doctoratului

1948

Încheierea mandatului Rectorului Gromoslav Mladenatz

decembrie 1948

V a s i l e M a l i n s c h i ( 1 9 1 2 - 1 9 9 2 )

R e c t o r : 1949 - 1954

S-a născut pe 1 mai 1912 la Răbniţa, Republica Moldova. Studiile primare sunt legate de meleagurile basarabene, iar ciclul liceal îl urmează în cadrul Liceului Regional Ion Creangă din Bălţi. A absolvit, în 1935, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), secţia Administrativă. Şi-a luat doctoratul în 1939 la AISCI. Teza de doctorat i-a fost coordonată de Virgil-Traian N. Madgearu. Din anul 1949 a fost profesor la AISCI, specialitatea Economie agrară. În acelaşi an a fost numit şef al catedrei de Economie agrară. În martie 1949 a fost numit Rector al Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP). Şi-a încheiat mandatul în mai 1954. În perioada 1951-1959 a fost şef al noii Catedre de Economia Agriculturii Socialiste şi Organizarea şi Planificarea Gospodăriilor Agricole Socialiste . În anul 1955 a devenit membru al Academiei Române.

Evenimente

Data

Începerea mandatului de Rector al profesorului Vasile Malinschi

1949

S-a reînfiinţat Facultatea de Cooperaţie

1949

S-a înfiinţat specializarea Contabilitate, la Facultatea de Finanţe

1949

S-a înfiinţat specializarea Statistică, la Facultatea de Planificare

1949

ISEP a recăpătat dreptul de a acorda titlul de doctor în ştiinţe, adoptând modelul sovietic de organizare. Persoanele care urmau pregătirea doctorală se numeau aspiranzi iar cei care îşi finalizau cu succes teza deveneau candidaţi în ştiinţe .

1950

S -a desfiinţat Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare din Braşov .

1950

S-a înfiinţat Facultatea de Statistică.

1951

S-a înfiinţat Facultatea de Comerţ şi Cooperaţie.

1951

Introducerea învăţământului fără frecvenţă, începând cu anul universitar 1951-1952

1951

S-a introdus educaţia fizică şi sportul ca disciplină obligatorie în planurile de învăţământ ale ISEP

1951

Apariţia primele cercuri ştiinţifice studenţeşti în ISEP

1951

ISEP capătă numele V. I. Lenin

1952

Înfiinţarea Institutului de Ştiinţe Statistice, cu secţiile Statistică industrială şi Statistică agrară şi comercială, dotat cu laboratoare de calcul mecanizat şi mecanografic (s-a desfinţat în anul 1954)

1952

Înfiinţarea Institutului de Comerţ exterior (s-a desfinţat în anul 1957)

1952

Înfiinţarea specializării Merceologie, în cadrul Facultăţii de Comerţ

1952

S-a reintrodus practica de specialitate pentru toţi studenţii.

1952

S-a înfiinţat Clubul studenţesc din ISEP

1952

Încheierea mandatului Rectorului Vasile Malinschi

mai 1954

Ş t e f a n A r s e n e ( 1924 - 1988)

R e c t o r : 1954

S-a născut la 25 octombrie 1924, în Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. În anul 1949 a devenit conferenţiar la Catedra de Planificarea economiei naţionale a Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) - denumire purtată atunci de către ASE. În paralel, a avut mai multe funcţii la Consiliul de Stat al Planificării, Consiliul de Miniştri şi Comitetul de Stat pentru Preţuri. În 15 mai 1954 a fost adus de la Consiliul de Stat al Planificării şi angajat ca Rector al ISEP, funcţie pe care a deţinut-o până la 16 noiembrie 1954. Din anul 1973 va fi profesor la Catedra de Conducerea planificată a economiei naţionale (Facultatea de Economie), al cărui şef a fost în perioada 1973-1977.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al conferenţiarului Ştefan Arsene

mai 1954

Reînfiinţarea Facultăţii de Statistică. Institutul de Statistică s-a desfiinţat

1954

Încheierea mandatului Rectorului Ştefan Arsene

noiembrie 1954

M i h a i l H a ş e g a n u (1 9 1 3 - ? )

R e c t o r : 1955 - 1959

Mihail Haşeganu, pe numele său adevarat, Mihai T. Haşigan, s-a născut pe 4 noiembrie 1913 în comuna Budeşti, raionul Râmnicu Vâlcea. A absolvit Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI) în anul 1939, specializarea Ştiinţe Economice, Financiare şi Sociale. După terminarea facultăţii a avut mai multe locuri de muncă la diverse instituţii şi ministere. În anul universitar 1949 - 1950 a devenit conferenţiar al Catedrei de Geografie Economică din cadrul Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) - denumirea purtată atunci de ASE. A fost prorector în perioada 1951-1954 şi Rector al acestei instituţii în anii 1955-1959 (din anul 1958, instituţia a luat denumirea de Institutul de Ştiinţe Economice - ISE). În perioada 1959-1967 a fost şeful catedrei de Geografie Economică. Pentru o perioadă a avut misiuni de stat, revenind în calitatea de conferenţiar la ISE la 1 aprilie 1966, continuând să fie şef de catedră. La 10 februarie 1967 a fost numit în aparatul de stat. S-a pensionat în anul 1977.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al conferenţiarului Mihail Haşeganu

februarie 1955

Înfiinţarea Facultăţii de Comerţ Exterior. Institutul de Comerţ Exterior a trecut ca facultate în cadrul ISEP

1955

Înfiinţatrea Ateneului studenţesc al ISEP

1956

Desfiinţarea Facultăţii de Comerţ Exterior şi trecerea ei ca secţie la Facultatea de Comerţ

1957

Durata studiilor la zi a devenit cinci ani, pentru toate facultăţile

1957

S -a organizat prima ediţie a sesiunii ştiinţifice a cercurilor ştiinţifice studenţeşti din ISEP

aprilie 1957

Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) şi-a schimbat denumirea în Institutul de Ştiinţe Economice (ISE). ISE avea următoarele facultăţi: Economie generală, Finanţe-credit şi evidenţă contabilă, Comerţ.

1958

Încheierea mandatului Rectorului Mihail Haşeganu

ianuarie 1959

M i r c e a I. N i c o l a e s c u (1 9 2 1 - 2 0 0 7)

R e c t o r : 1959 - 1961

S-a născut pe 11 aprilie 1921 în Buzău. A absolvit Liceul teoretic B. P. Haşdeu din Buzău, ca şef de promoţie. A absolvit, în 1948, Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste (fosta denumire a ASE) specialitatea Ştiinţe Economice, Financiare şi Sociale . A fost doctor în economie. Începând cu 1951 a fost conferenţiar la Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) - denumire purtată atunci de ASE. În paralel cu activitatea didactică a deţinut funcţii de conducere în învăţământ, ca şef al Catedrei de Planificarea economiei naţionale (1952-1954, 1956-1959), prodecan (1953-1954), decan (1954-1957) al Facultăţii de Planificare, decan al Centrului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor pentru relaţii externe, prorector (1957-1959). În 1959 s-a mutat la Catedra de Economie politică, al cărui şef a fost în perioada 1959-1961. A fost Rector, în perioada 1 februarie 1959 - 1 octombrie 1961, al Institutului de Ştiinţe Economice (ISE) – denumire purtată atunci de ASE. A fost profesor asociat la Universitatea din Bucureşti, precum şi la trei universităţi din Peru.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Mircea Nicolaescu

1 februarie 1959

Încheierea mandatului Rectorului Mircea Nicolaescu

1 octombie 1961

M a r i n A. L u p u (1 9 0 1 - 1 9 7 7)

R e c t o r : 1962 - 1971

S-a născut pe 15 iunie 1901 în comuna Crevedia Mare, judeţul Vlaşca. În anul 1929 a absolvit Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISC), secţia Consulară şi de Administraţie Publică . În anul 1930 a obţinut licenţa şi la secţia de Comerţ, Bancă, Asigurări , iar în anul 1931 a devenit şi licenţiat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. După terminarea facultăţilor a avut mai multe locuri de muncă, la diverse instituţii şi ministere. Din anul 1947 a devenit doctor în economie, la AISCI. Din anul 1946 a devenit profesor la Catedra de Istoria Economiei Naţionale (fără să fie doctor), apoi, în anul 1948, decan al Facultăţii Planificare şi administraţie economică . În octombrie 1962 a fost numit Rector al Institutului de Ştiinţe Economice, mandat reînnoit în august 1963. A îndeplinit funcţia de rector până în octombrie 1971. La numirea ca Rector în cel de-al doilea mandat îl regăsim cu titlul de profesor doctor docent. În perioada 1962-1971 a îndeplinit şi funcţia de şef al Catedrei de Istoria Economiei Naţionale. S-a pensionat în anul 1971. A fost conducător de doctorat.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Marin A. Lupu

octombrie 1961

Înfiinţarea Centrului de Calcul şi Cibernetică Economică, pe lângă Catedra de Calcul Economic şi Statistic

1963

Înfiinţarea specializării Mecanizarea şi automatizarea calcului economic

1964

Începera construcţiei imobilului Mihai Eminescu , din Bulevardul Dacia nr. 41

1966

Înfiinţarea Revistei ASE, Studii şi Cercetări Economice (se editează până în 1974)

1966

Înfiinţarea Revistelor ASE, Studii şi Cercetări de Calcul Economic şi Cibernetică Economică , cu varianta în engleză, Economic Computation and Economic Cybernetic Studies and Research (ambele sunt editate şi în prezent, varianta în engleză fiind indexată ISI)

1966

S -a trecut la un nou sistem de organizare a doctoratului, renunţându-se la aspirantură

1966

V izitata conducerii superioară de partid şi de stat, în frunte cu Nicolae Ceauşescu la ASE

1966

Începera construcţiei imobilelor Virgil Madgearu , din Calea Dorobanţilor nr. 15-17 şi a imobilului din Intrarea Macedonschi nr. 2, destinat Centrului de Calcul

1967

Institutul de Ştiinţe Economice (ISE) şi-a schimbat denumirea în Academia de Studii Economice (ASE). ASE avea următoarele facultăţi: Ecomomia producţiei, Calcul economic şi cibernetică economică (nou înfiinţată), Comerţ (cu o nouă secţie: Economia comerţului exterior), Finanţe, Contabilitate, Economie generală

1967

S-a înfiinţat specializarea Cibernetică economică

1967

Finalizarea construirii imobilului Mihai Eminescu, din Bulevardul Dacia nr. 41

1968

Introducera învăţământului seral, începând cu anul universitar 1968-1969

1968

V izitata conducerii superioară de partid şi de stat, în frunte cu Nicolae Ceauşescu la ASE

1 octombrie 1968

Finalizarea construirii imobilului Virgil Madgearu , din Calea Dorobanţi nr. 15-17 şi a clădirii din Intrarea Al. Macedonschi nr. 2, destinată Centrului de Calcul

1969

Construirea căminelor C1 şi C2 din Compexul Agronomie

1969

Dotarea Centrului de Calcul Economic şi Cibernetică Economică cu primul calculator de mare putere din România – IBM 360

1969

Specializarea Economia agriculturii s-a mutat la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu , Bucureşti, ca facultatea de Economia ariculturii

1970

S-a înfiinţează facultatea de Comerţ exterior

1971

S-au introdus cursurile postuniversitare în ASE

1971

Încheierea mandatului Rectorului Marin A. Lupu

octombrie 1971

Încheierea mandatului Rectorului Marin A. Lupu

octombrie 1971

G h e o r g h e D o l g u (1 9 2 9 )

R e c t o r : 1971 - 1980

S-a născut pe 2 aprilie 1929 la Bucureşti. Gheorghe Dolgu şi-a început studiile în Bucureşti, unde a urmat cursurile şcolii primare. Studiile secundare le-a parcurs la prestigiosul Liceu Militar Nicolae Filipescu de la Mănăstirea Dealu, ca şi Nicholas Georgescu-Roegen, marele nostru economist şi membru de onoare al Academiei Române. Studiile universitare le-a urmat la Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) – fosta denumire a ASE, Facultatea de Ştiinţe economice, specialitatea Economie generală, al cărui absolvent a devenit în februarie 1953, când a obţinut Diploma de Merit. A început cariera didactică, student fiind, la ISEP şi Universitatea din Bucureşti. Până în anul 1960 a lucrat, în paralel, în presa economică şi învăţământ, colaborând cu mai multe universităţi. În perioada 1960-1971 a fost conferenţiar la Catedra de Economie Politică de la Universitatea din Bucureşti. În anul 1971 a devenit conferenţiar universitar la Catedra de Economie Mondială şi Tehnici de Comerţ Exterior din ASE, disciplina Economie Mondială. În anul 1972 a devenit profesor şi şef al Catedrei de Relaţii Economice Internaţionale (noua denumire a catedrei unde fusese conferenţiar). A obţinut titlul de doctor în economie în anul 1972. A fost Rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti vreme de două mandate: 1971-1976 şi 1976-1980. În anul 1971, când i s-a propus postul de rector, conferenţiarul Gheorghe Dolgu îşi desfăşura concomitent activitatea la Catedra de Economie Politică în cadrul Universităţii din Bucureşti, era expert-consultant al Secretariatului General ONU şi ocupa funcţia de redactor-şef la revista Viaţa Economică . La 5 ianuarie 1980 s-a eliberat din funcţia de Rector, devenind Ministrul adjunct al Afacerilor Externe. Profesorul Ilie Văduva a preluat, cu delegaţie, conducerea ASE. Din anul 2010 este membru de onoare al Academiei Române.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Gheorghe Dolgu

octombrie 1971

S-a introdus pregătirea militară a studentelor şi s-a înfiinţat catedra de specialitate militară.

1973

Reorganizarea nedorită a învăţământului din ASE. Funcţionează, cu alte specializări, facultăţile: Cibernetică economică şi statistică, Comerţ, Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor (din fosta Facultate de Economia industriei), Economie politică şi planificare (din Facultatea de Economie politică), Finanţe-contabilitate (din comasarea facultăţilor de Finanţe şi Contabilitate). Facultatea de Comerţ exterior a fost desfiinţată şi a trecut ca secţie, cu denumirea Relaţii economice internaţionale la Facultatea de Comerţ

1974

S-au descoperit unele fraude de la examenul de admiterea în anul I, făcute în perioada 1972-1974. Evenimentul a intrat în folclorul comunităţii universitare cu numele Cutremurul din 1974 de la ASE.

1974

Preluarea imobilului „vechi” de învăţământ (corpul B) din strada Mihail Moxa

1975

Specializarea Economia agriculturii a revenit de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu Bucureşti, ca Facultatea de Contabilitate şi economia agriculturii

1975

S-a înfiinţat Oficiul de Calcul de pe lângă Catedra de Contabilitate

1975

Sistemul doctoratului s-a închis şi a devenit atent controlat de organele de partid. Au fost ani mulţi în care nu s-a organizat concurs de admitere. Atunci când a existat, s-a cerut avizul de partid pe dosarul candidatului

1975

Reorganizare dură: din facultăţile Economie politică şi planificare şi Calcul economic şi cibernetică economică se constituie facultatea de Planificare şi cibernetică economică; Secţia Relaţii economice internaţionale se desfiinţează (intră în lichidare). La Facultatea de Comerţ s-a înfiinţat specializarea Economia Serviciilor pentru Alimentaţie Publică şi Turism

1977

Încheierea mandatului Rectorului Gheorghe Dolgu

ianuarie 1980

I l i e V ă d u v a (1 9 3 4 - 1998)

R e c t o r : 1980 - 1985

S-a născut pe 21 iulie 1934, în comuna Groşerea, judeţul Gorj. A absolvit Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) - numele anterior al ASE - în anul 1958, cu diplomă de merit. A parcurs toate gradele didactice în instituţia pe care a absolvit-o: preparator (1958-1960), asistent (1960-1970), lector (1970-1974), conferenţiar (1974-1978), profesor universitar (1978-1990, 1992), la Catedra de Contabilitate. Ilie Văduva a obţinut titlul de doctor în economie în anul 1971, la Academia de Studii Economice din Bucureşti. A fost conducător de doctorat, din anul 1985, la specializările "Cibernetică Economică", "Contabilitate" şi "Relaţii Economice Internaţionale". A fost rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în perioada 1980-1985 (ianuarie 1980 - mai 1980, cu delegaţie), după ce ocupase funcţia de prorector (în anii 1976-1980) în ultimul mandat al profesorului A fost Ministrul Afacerilor Externe (1985-1986) şi Ministrul Comerţului Exterior şi Cooperaţiei Economice Internaţionale (1986-1988).

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Ilie Văduva

mai 1980

Înfiinţarea Revistei Teorie şi practică economică

1981

Facultatea de Contabilitate şi economie agrară a devenit secţie în cadrul Facultăţii de Economia industriei şi agriculturii

1985

Încheierea mandatului Rectorului Ilie Văduve

noiembrie 1985

A l e x a n d r u P u i u (1 9 3 3)

R e c t o r : 1985 - 1990

S-a născut pe 1 octombrie 1933, în comuna Făgeţel, judeţul Olt. A făcut şcoala primară în comuna natală şi Liceul comercial din Slatina. A absolvit Facultatea de Economie politică din Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare - fosta denumire a Academiei de Studii Economice - în anul 1957, ca şef de promoţie. În anul 1970 şi-a susţinut doctoratul sub îndrumarea profesorului Costin Murgescu. După absolvirea facultăţii a fost angajat, în perioada 1957-1969, cercetător ştiinţific, ulterior cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române. În 1969 a ocupat, prin concurs, postul de conferenţiar la Catedra de Comerţ Exterior (devenită ulterior Relaţii economice internaţionale) din ASE. În anul 1977 a devenit profesor universitar la aceeaşi catedră. Temeinicia şi constanţa pregătirii sale universitare au legitimat drumul ascendent al profesorului Alexandru Puiu care, în timp, a deţinut o serie de funcţii cu răspundere, precum: şeful catedrei de Relaţii economice internaţionale, în perioada 1974-1976, decan al Facultăţii de Comerţ, în perioada 1976-1981, prorector, în perioada 1981-1985 şi, mai apoi, rector al Academiei de Studii Economice, între anii 1985-1990. În anul 1996 s-a transferat la Universitatea Constantin Brâncoveanu, al cărui Rector fondator este. A continuat să conducă doctorate la ASE.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Alexandru Puiu

3 decembrie 1985

Încheierea mandatului Rectorului Alexandru Puiu

1 februarie 1990

C o n s t a n t i n B ă r b u l e s c u (1 9 2 7 - 2 0 1 0)

R e c t o r : 1990 - 1996

S-a născut pe 20 decembrie 1927 la Turnu Severin. A urmat studiile liceale în oraşul natal. Ulterior, a frecventat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice a Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare - numele anterior al ASE - pe care le-a absolvit în anul 1951 şi pe cele ale Facultăţii de Mecanică (Secţia de maşini termice), în cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. În anul 1968 a devenit doctor în ştiinţe economice la Academia de Studii Economice din Bucureşti. După absolvirea studiilor universitare a fost încadrat ca asistent (1950) la Catedra de Economie Industrială, şi, treptat, a urcat toate treptele ierarhiei universitare: lector (1954), conferenţiar (1969), apoi profesor universitar (1972). A fost prodecan (1967), prorector (1972), şef al Catedrei de Conducerea, Organizarea şi Planificarea Unităţilor Industriale, devenită Catedra de Management. A fost conducător ştiintific. În anul 1990 a fost numit Rector al ASE, mandat reînnoit, prin alegeri, în anul 1992. Mandatul său s-a încheiat în anul 1996. În anul 1993 a devenit membru corespondent al Academiei Române.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Constantin Bărbulescu

Februarie 1990

Reorganizarea structurii învăţământului din ASE, ca urmare a Revoluţiei din decembrie 1989. În semestrul al II-lea au funcţionat următoarele facultăţi: Comerţ, Cibernetică, statistică şi informatică economică, Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor, Economia producţiei agricole şi alimentare, Finanţe, bănci, contabilitate. S-au reînfiinţarea facultăţilor de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi Economia producţiei agricole şi alimentare. Facultatea de Finanţe-contabilitate şi-a schimbat denumirea în Finanţe, bănci şi contabilitate .

1990

Facultatea de Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor şi-a schimbat denumirea în Management .

1990

S-a reînfiinţat specializarea Relaţii economice internaţionale, în cadrul Facultăţii de Comerţ

1990

S-au înfiinţat specializările Merceologie , Marketing şi Turim-servicii în cadrul Facultăţii de Comerţ

1990

S-a înfiinţat Departamentului de ştiinţe economice , cu specializarea Administrarea afacerilor cu predare integrală în limbile engleză şi, respectiv, franceză (ulterior, Departamentul a devenit facultate)

1990

Preluarea imobiulului din strada Tache Ionescu de la Ministerul Minelor (ordinul de transfer 138 din 15.10.1990)

1990

O nouă organizare a ASE, pe următoarele facultăţi: Management, Finanţe, bănci şi contabilitate, Comerţ, Cibernetică, statistică şi informatică economică, Economia producţiei agricole şi alimentare. Durata studiilor era de cinci ani (la zi) şi şase ani (la seral şi fără frecvenţă). S-a înfiinţat Departamentul de ştiinţe economice , cu două specialzări cu predare integrară în limbile franceză, respectiv engleză

1990

Înfiinţarea programului MBA Dezvoltarea economică a întreprinderii , în cadrul Institutului Naţional de Dezvoltare Economică (INDE), într-un parteneriat cu CNAM Paris

19 aprilie 1991

Introducerea învăţământului de lungă şi scurtă durată (colegii)

1991

Departamentul de Ştiinţe Economice şi-a schimbat denumirea în Departamentul Internaţional de Studii Economice

1991

Reînfiinţarea Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale

1991

S-a înfiinţat Colegiul Universitar Economic de la Bucureşti

1991

Departamentul internaţional de studii economice a devenit Facultatea de Studii economice în limbi străine. La facultate s-a adăugat secţia germană

1992

S-a reînfiinţat Facultate de economie generală

1992

S-a reînfiinţat secializarea Comerţ în cadrul Facultăţii cu acelaşi nume

1992

S-a înfiinţat specializarea Economia mediului , la Facultatea Economia producţiei agricole şi alimentare

1992

S-a înfiinţat Colegiul Universitar Economic de la Buzău

1992

O nouă organizare a învăţământului de lungă durată din ASE, pe următoarele facultăţi: Management, Finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori, Gestiune şi contabilitate, Comerţ, Cibernetică, statistică şi informatică economică, Relaţii economice internaţionale, Studii economice în limbi străine, Economie generală, Economia şi gestiunea producţiei agricole şi alimentare. Durata studiilor era de patru ani (la zi) şi cinci ani (la seral şi fără frecvenţă). Transformările survenite au fost: s-au reînfiinţat facultăţile de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori şi Gestiune şi Contabilitate , prin divizarea Facultăţii de Finanţe, Bănci şi Contabilitate ; Facultatea de Economia producţiei agricole şi alimentare şi-a schimbă numele în Economia şi gestiunea producţiei agricole şi alimentare

1993

S-a introdus învăţământul organizat pe cicluri (module): ciclul I – anii I şi II, trunchi comun; ciclul II - anii III, IV (şi V), specializări

1993

ASE a admis studenţi la taxă, în plus faţă de cei finanţaţi de la bugetul de stat

1993

S-a înfiinţat programul MBA Româno-Canadian, Managementul afacerilor , în urma semnării unui acord de colaborare între Guvernele României şi Canadei, care a avut ca parteneri ASE Bucureşti şi Université du Québec à Montréal Înfiinţarea programului MBA de Administrarea afacerilor -Româno-canadian, începând cu anul universitar 1993-1994

1993

S-a înfiinţat Şcoala de Administrare a firmei (ASEBUSS), care se va desprinde de ASE în anul 1998, devenind unitate de învăţămât privată

1993

Preluarea clădirii din strada Calea Griviţei, prin HG 19 din 25.01.1993

1993

Se introduc studiile aprofundate (un an, după licenţă), începând cu anul universitar 1994-1995

1994

Preluarea în administraţie a clădirii Nicolae Iorga, din str. Şerban Vodă 22-24 (HG 494 din 5.07.1995)

1995

Construcţia Căminului D Moxa

1995

Au avut loc primele evaluări ale specializărilor, realizate de CNEAA - Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare din România.

1995

S-a înfiinţat Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

1995

S-a deschis „antena” INDE la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti (a funcţionat până în 2003)

1995

S-a înfiinţat specializarea Administraţie publică, în cadrul Facultăţii de Management

1995

Studiile aprofundate au trecut în categoria studiilor postuniversitare

1995

Absolvenţii studiilor de lungă durată pot urma o a doua specializare, fără susţinerea unui examen de admitere

1995

Absolvenţii colegiilor pot continua studiile de lungă durată, în urma unui examen

1995

Introducerea facilităţii de percepere de către ASE a taxelor pentru admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, reexaminări, repetenţie, repetarea examenelor, inclusiv a celor de licenţă şi absolvire

1995

Încheierea Mandatului Rectorului Constantin Bărbulescu

mai 1996

P a u l B r a n (1 9 4 0 - 2 0 0 6)

R e c t o r : 1996 - 2004

S-a născut pe 13 septembrie 1940 în comuna Topolog, judeţul Tulcea. A urmat cursurile Şcolii primare în comuna natală, apoi liceul Mircea cel Bătrân din Constanţa. A fost admis la Facultatea de Finanţe, Credit şi Contabilitate, specializarea Finaţe-Credit în anul 1960, pe care a absolvit-o, cu Diplomă de Merit , în anul 1965. În perioada 1965-2006, a ocupat, prin concurs, toate treptele carierei universitare: preparator (1965), asistent stagiar (1968), asistent titular (1970), lector suplinitor (1972), lector titular (1973), conferenţiar (1978) şi profesor universitar (1 octombrie 1990) la Catedra de Finanţe. La 8 mai 1976 i s-a confirmat titlul de Doctor în economie. A fost Rector al Academiei de Studii Economicedin Bucureşti, pentru două mandate, 1996-2000 şi 2000-2004. A fost Rector fondator al primei instituţii de învăţământ economic superior din Republica Moldova - Academia de Studii Economice a Moldovei (1991-1994).

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Paul Bran

Mai 1996

Facultatea de Gestiune şi contabilitate şi-a schimbat denumirea în Facultatea de Contabilitate şi informatică de gestiune

1996

Programul MBA Româno-Canadian se desfăşoară cu noi parteneri: University of Ottawa şi HEC Montreal

1996

Finalizarea construirii Bazei sportive din str. Stanislas Cihoski nr. 9

1996

Darea în folosinţă a Cantinei Moxa

15 octombrie 1996

Începerea construcţiei Pasarelei dintre clădirea Ion N. Angelescu şi Mihai Eminescu, denumită Pasul Bran

octombrie 1996

Începerea primei modernizări a imodilului Ion N. Angelescu

1996

Începerea consolidării şi modernizării clădirii Tache Ionescu, dedicată învâţământului postuniversitar (lucrările s-au finalizat în 2000)

1996

Programul Tempus de mobilităţi internaţionale ale studenţilor a fost înlocuit de programul Erasmus.

1997

Ultima serie a învăţământului seral şi fără frecvenţă, în anul universiatar 1997-1998 (formele intră în lichidare)

1997

ASE a devenit Instituţie Organizatoare de Doctorat (IOD). Programul de pregătire doctorală era formată din două etape: programul de pregătire generală şi etapa de elaborare a tezei

1997

Terminarea construcţiei Pasului Bran , Pasarela dintre clădirea Ion N. Angelescu şi Mihai Eminescu

decembrie 1997

Introducerea, începând cu anul universitar 1998-1999, a învăţământului la distanţă (numit, iniţial, Invăţământ Economic Deschi sla Distanţă)

1998

Introducerea, începând cu anul universiatar 1998-1999, a sistemului creditelor transferabile – ECTS (European Credit Transferred System) – fiecărui semestru universitar alocându-i-se 30 de credite; trecerea de la un an la altul era condiţinată de acumularea unui mumăr minim de credit

1998

Dobândirea terenului din Belvedere, str. Chibzuinţei nr. 2

1998

S-a înfiinţat „antena” INDE la Universitatea Valahia din Târgovişte

1998

Consolidarea şi reproiectarea interioarelor Pavilionului administrativ din str. Stanislas Cihoski nr. 5 (anterior fusese cămin studenţesc şi cantină)

1999

Construirea Pasarelei dintre clădirea Ion N. Angelescu şi Pavilionul Administrativ

1999

Începerea lucrărilor la Căminul A6 Belvedre

1999

S-au deschis centrele teritoriale de învăţământ la distanţă Alexandria, Buzău, Constanţa, Deva, Amara (Ialomiţa), Slatina, Târgovişte, Tulcea

1999

S-a înfiinţat Departamentul de Formare Permanentă

2000

S-au deschis centrele teritoriale de învăţământ la distanţă Mediaş, Brăila, Predeal

2000

S-au înfiinţat Colegiile Universitare Economice de la Giurgiu şi Călăraşi

2000

Înfiinţarea Centrului European Interuniversitar Româno-Bulgar (BRIE) Giurgiu

2000

Dobândirea imobilului de la Deva, pentru învăţământul la distanţă

2000

Se introduc programele de masterat (trei semestre, după licenţă), începând cu anul universitar 2000-2001. Se renunţă la studiile aprofundate, de două semestre

2000

S-a implementat primul sistem de evidenţă automată a situaşiei şcolare a studenţilor – Sistemul de Management Universitar (SMU)

2000

Construcţia Căminului E Moxa

2001

Începerea construirii imobilului Paul Bran , din str. Mihai Moxa nr. 5-7

2001

S-a deschis centrul teritorial de învăţământ la distanţă Piatra Neamş

2001

S-a deschis centrul teritorial de învăţământ la distanţă Curtea de Argeş

2002

Prima modernizare a Aulei Magna şi a Sălii Victor Slăvescu

2002

A avut loc prima evaluare a programelor de la învăţământul la distanţă, de către CNEAA

2002

S-a lansat programul de masterat International Business Informatics , în cadrul BRIE Giurgiu

2002

S-a ânfiinţat Facultatea de Marketing

2003

Dobândirea imobilului de la Giurgiu, pentru învăţământul la distanţă

2003

S-au deschis centrele teritoriale de învăţământ la distanţă Câmpia Turzii, Călăraş, Giurgiu

2003

S -au deschis „antenele” INDE la: Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Ovidius din Constanţa, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

2003

Prima modernizare a imobilului de la Giurgiu

2004

S-a înregistrat maximul istoric al numărului de studenţi ai ASE: 52793

2004

Încheierea mandatului Rectorului Paul Bran

mai 2004

Ion Gh. Roşca (1949)

Rector : 2004 - 2012

S-a născut pe 12 aprilie 1949 în oraşul Rm. Vâlcea. Şcoala primară şi liceul le-a făcut în oraşul natal. A absolvit, în 1966, Liceul Nicolae Bălcescu (devenit ulterior Colegiul Alexandru Lahovari ) din Rm. Vâlcea. În perioada 1967-1972 a urmat cursurile Facultăţii de Calcul economic şi cibernetică economică , secţia Mecanizarea şi automatizarea calculului economic din Academia de Studii Economice din Bucureşti, pe care le-a absolvit ca şef de promoţie. După absolvirea facultăţii a îmbrăţişat cariera didactică fiind, pe rând: asistent (1972 - 1979), lector (1979-1990), conferenţiar (1990 - 1994) şi profesor (din 1994). A lucrat la Catedra de Cibernetică economică până în 1990 şi, ulterior, la Catedra de Informatică economică . Este doctor în ştiinţe din 1982, specializarea Calcul economic şi cibernetică economică. Este conducător de doctorat în domeniul Cibernetică şi statistică economică din anul 1997 şi în domeniul Informatică economică, din anul 2010. A fost şef al Catedrei de Informatică economică , în perioada 1990 - 1996, având un rol decisiv în crearea ei. A fost director al Departamentului de Cercetări Economice al ASE, în perioada 1996-1999 şi prorector al ASE, în perioada 2000 - 2004, coordonând activităţile de cercetare ştiinţifică şi de informatizare a activităţilor din universitate. A fost ales Rector al ASE în 4 mai 2004 şi reales în anul 2008. Mandatul său de rector s-a încheiat pe 4 martie 2012.

Evenimente

Începerea mandatului de Rector al profesorului Ion Gh. Roşca

mai 2004

Achiziţia imobilului de la Covasna

2004

Începerea reparaţiilor capitale la imobilul de la Covasna, cu destinaţia invăţământ la distanţă

2004

Darea în folosinţă a imobilului Paul Bran, din str. Mihai Moxa nr. 5-7

1 octombrie 2005

Implementarea procesului Bologna, statuat prin legea nr. 288/2004, care prevedea ca studiile universitare să aibă trei niveluri: licenţă (3 ani), masterat (2 ani), doctorat (3 ani). În anul universitar 2005-2006 s-au reorganizat programele de licenţă şi mastera. Colegiile intră în lichidare. Programele de masterat de trei semestre intră în lichidare

1 octombrie 2005

Înfiinţarea Şcolii doctorale a ASE. Studiile doctorale au, începând cu anul 2005-2006, două componente: Studii universitare avansate (două semestre); Program de cercetare ştiinţifică (patru semestre)

1 octombrie 2005

Facultatea de Studii Economice cu predare în limbi străine şi-a schimbat denumirea în Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine

2005

Finalizarea lucrărilor la Căminul A6 Belvedere, mabilarea şi darea în folosinţă

octombrie 2005

Începerea execuţiei de către Sabin Bălaşa a frescelor Geneză şi Feerie din Sala de lectură Victor Slăvescu

7 noiembrie 2005

Începerea construirii Căminului A7 Belvedere

2005

Încheierea reparaţiilor capitale de la imobilul din Covasna

2005

S-a înfiinţat Scoala doctorală a ASE

2005

Introducerea sistemului intern de evaluare a cadrelor didactice

1 ianuarie 2006

Montarea siglei luminoase www.ase.ro pe clădirea Ion N. Angelescu

24 martie 2006

Terminarea execuţiei de către Sabin Bălaşa a frescelor Geneză şi Feerie din Sala de lectură Victor Slăvescu

20 aprilie 2006

Începerea modernizării complete a Corpului A (corpul bibliotecii) din Clădirea Ion N. Angelescu

27 iunie 2006

Înfiinţarea programului MBA româno – german Managenent antreprenorial

1 octombrie 2006

A doua modernizare a imobilului de la Giurgiu şi a spaţiului exterior

2006

Începerea modernizării Căminelor C1, C2 Agronomie şi a spaţiilor externe

2006

Demolarea vechiului cămin din strada Occidentului nr. 7

2006

Terminarea modernizării complete a Corpului A (corpul bibliotecii) din Clădirea Ion N. Angelescu

7 martie 2007

Începerea modernizării complete a Corpului B (corpul Rectoratului) din Clădirea Ion N. Angelescu, inclusiv Aula, Holul de onoare, Sala Virgil Madgearu

7 mai 2007

Începerea consolidării şi supraetajării Bazei sportive

26 noiembrie 2007

Ultimele promoţii ale învăţământului de scurtă durată (colegiile) – anul universitar 2006-2007

2007

Începerea construirii Căminului A8 Belvedere

2007

Terminarea modernizării Căminelor C1, C2 Agronomie şi a spaţiilor externe

2007

Transformarea imobilului de la Covasna în Centru de conferinţe şi hotel

2007

Începerea consolidării, prin metoda izolării bazei, şi modernizării Clădirii Victor Slăvescu, din Calea Griviţei nr. 2-2A. Metoda de consolidare a fost aplicată prima dată în România

2007

Modernizarea Cantinei Moxa

2007

S-a desfăşurat primul proiect european de finanţare a burselor doctorale, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane.

2008

Începerea construirii liftului exterior dintre Pavilionul administrativ şi Baza sportivă

martie 2008

Începerea consolidării, modernizării şi refuncţionării Casei studenţilor economişti din str. Frumoasa nr. 31

28 martie 2008

Începerea lucrărilor pentru realizarea Capelei Ioan Gură de Aur

6 mai 2008

Începerea construirii Căminului-hotel din strada Occidentului nr. 7

17 mai 2008

Începerea modernizării Pavilionului administrativ din str. Stanislas Cihoski nr. 5

august 2008

Realizarea, din marmură de Ruşchiţa, a busturilor Virgil Madgearu şi Ion N. Angelescu, din Aula Magna, de către Adrian Pârvu (lucrările au început în 12 mai 2008)

24 septembrie 2008

Terminarea modernizării complete a Corpului B (corpul Rectoratului) din Clădirea Ion N. Angelescu, inclusiv Aula, dotarea ei cu aparatură şi cu ecranul de proiecţie, Holul de onoare, Sala Vitgil Magearu

1 octombrie 2008

Sfinţirea Capelei Ioan Gură de Aur

1 octombrie 2008

Terminarea construirii Căminului A7 Belvedere

octombrie 2008

Realizarea Galeriei Rectorilor, de către conf. dr. Nicolae-Aurel Alexi (lucrările au început în 12 mai 2008)

17 noiembrie 2008

Începerea lucrărilor la Centrul internaţional de conferinţe Predeal

16 decembrie 2008

Revistele Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research şi Amfiteatru economic au fost acreditate ISI

2008

Recondiţionarea bibliotecii din Sala Virgil Madgearu şi confecţionarea mobilierului adiacent

2008

S-a desfăşurat al doilea proiect european de finanţare a burselor doctorale, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane.

2009

Refacerea completă a mobilierului din Aula Magna

octombrie 2009

Terminerea modernizării Pavilionului administrativ din str. Stanislas Cihoski nr. 5

octombrie 2009

Începerea consolidării, modernizării şi refuncţionalizării Corpului C din strada Mihail Moxa nr. 5-7

1 februarie 2010

Înfiinţarea cantinei cadrelor didactice din str. Stanislas Cihoski nr. 5

februarie 2010

Terminarea lucrărilor la Casa studenţilor economişti din str. Frumoasa nr. 31

27 iulie 2010

Înfiinţarea Facultăţii Administraţie şi management public

2010

S-a desfăşurat al proiect european de finanţare a burselor doctorale, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane.

2010

S-au implementat primele două programe de pregătire postdoctorală, finanţate din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane, dintre care unul coordonat de ASE..

2010

Începerea reabilitării şi modernizării Bazei sportive, din strada Stanislas Cihoski nr. 9

4 octombrie 2010

Terminarea consolidării şi modernizării Clădirii Victor Slăvescu, din Calea Griviţei nr. 2-2A

5 octombrie 2010

Terminarea construirii Căminului A8 Belvedere

octombrie 2010

Terminarea consolidării, modernizării şi supraetajării Bazei sportive

octombrie 2011

Începerea programelor de tip cercetare postdoctorală

2010

Terminarea construirii liftului exterior dintre Pavilionul administrativ şi Baza sportivă

februarie 2011

Terminarea lucrărilor la Corpul C din strada Mihail Moxa nr. 5-7

august 2011

Apariţia Legii nr.1 /2011, a Educaţiei Naţionale, care schimbă sistemul de management în universităţi, introduce ierarhizarea universităţilor şi a domeniilor

2011

Introducerea unui nou model al doctoratului, axat, exclusiv, pe cercetare, conform Legii nr.1 / 2011, a Educaţiei Naţionale

10 februarie 2011

Încheierea mandatului Rectorului Ion Gh. Roşca

4 martie 2012

Pavel Năstase

Rector : 2012 - 2016

A absolvit Facultatea Calcul Economic şi Cibernetică Economică din Academia de Studii Economice Bucureşti în 1975 şi Universitatea Bucureşti - Facultatea de Matematică în 1989. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe, specializarea Calcul economic şi cibernetică economică în anul 1986. A fost prodecan (1996-2000) şi decan (2000-2008) al facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune. În perioada 2002-2005 a fost secretar de stat în Ministerul Administraţiei Publice - director general al Institutului Naţional de Administraţie. Pavel Năstase a fost director al Departamentului de Acreditare din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior din România (ARACIS) (2010-2012), iar din 2011 este expert evaluatoral European Association for Quality Assurance in Higher Education (ENQA). Pe parcursul mandatelor de decan a realizat acreditarea programului de licenţă al facultăţii CIG de către Association of Chartered Certified Accountants (ACCA). Este expert contabil, auditor financiar şi membru al Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România. În perioada 2008-2012, Prof. univ. dr. Pavel Năstase a fost prorector. In perioada martie 2012 - martie 2016 a fost Rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Evenimente

Centenar A.S.E. - evenimente prilejuite de aniversarea a 100 de ani a A.S.E. Bucureşti

2013