Rectori
![]() A n t o n D a v i d o g l u (1 8 7 6 - 1 9 5 8) R e c t o r : 1913 - 1918 S-a nascut pe 16 iunie 1876 la Bârlad, unde a facut scoala primara si secundara. Nascut într-o familie de intelectuali, Anton Davidoglu a fost elev al cunoscutei Scoli Normale din Paris. Dupa trecerea examenului de licenta în matematici în anul 1897, si-a sustinut doctoratul la Universitatea Sorbona, la finele anului 1900. A devenit profesor definitiv la Catedra de matematica financiara aplicata, teoria si tehnica asigurarilor din AISCI, prin Decretul Regal nr. 5050, din 23 iulie 1913. A fost numit Rector al AISCI în aprilie 1913, pentru un mandat de cinci ani. A fost profesor la catedra de calcul diferentiat si integral la Universitatea Bucuresti (1905-1941), decan al Facultatii de Stiinte a Universitatii din Bucuresti (din 1937), sef de sector la Institutul de Matematica al Academiei Române (1956-1958). |
|
Evenimente |
Data |
Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Anton Davidoglu, pentru un mandate de cinci ani |
aprilie 1913 |
Angajarea primilor profesori definitivi: Eugen Ludwig, Stanislas Cihoski, Anton Davidoglu, Benone Mirinescu |
20 iunie 1913 2 iulie 1913 23 iulie 1913 30 august 1913 |
Aprobarea, prin Decretul Regal nr. 5948, a primului Regulament pentru arganizarea şi administrarea AISCI |
30 august 1913 |
Publicarea Decretului Regal nr. 5948 privind primul Regulament pentru organizarea şi administrarea AISCI în Monitorul Oficial nr. 128: durata studiilor era de trei ani; disciplinele (cursurile şi conferinţele) de cultură generală se regăseau, cu precădere, în anul I, anul III fiind destinat, în întregime, disciplinelor de specialitate |
1 septembrie 1913 |
Angajarea profesorilor definitive: Gheorghe Taşcă, Spiridon Iacobescu |
7 septembrie 1913 |
Angajarea conferenţiarilor cu titlu provizoriu : Dumitru R. Ioaniţescu, Gheoghe Arghirescu, Konrad Richter |
octombrie 1913 |
Inaugurarea cursurilor la AISCI (698 de studenţi în anul I), la ora 10.00 , în Amfiteatrul Clădirii din Calea Victoriei |
1 noiembrie 1913 |
Angajarea conferenţiarilor cu titlu provizoriu : Vasile Stoicovici, Ion Tutuc |
noiembrie 1913 |
Începerea celui de-al doilea an universitar |
15 octombrie 1914 |
Angajarea lui Virgil-Traian N. Madgearu ca profesor definitiv |
1 februarie 1915 |
Angajarea profesorilor definitivi : Ion Răducanu, Mihail Paşcanu |
15 februarie 1915 |
Angajarea conferenţiarilor definitive ai AISCI: Ion N. Angelescu, Ion Gr. Dimitrescu, Eugen Porn, Romulus Ionaşcu |
20 februarie 1915 |
Deschiderea cursului Teoria şi tehnica întreprinderii (la anul al III-lea) de către Virgil-Traian N. Madgearu, considerat primul curs de management modern din România şi pionierat în Europa |
25 ianuarie 1916 |
Angajarea conferenţiarilor definitive: Emil Brancovici, Vasile Iscu, Constantin Bungeţianu |
15 iunie 1916 |
Întrerupterea cursurilor de la Bucureşti, din cauza Primului Război Mondial |
1917 |
Refugierea unei părţi a studenţilor şi profesorilor la Iaşi . Grupul profesorilor era format din : Stanislas Cihoski, Spiridon Iacobescu, Vasile Stoicovici, Gheorghe Arghirescu, I. G. Diamandescu |
1917-1918 |
Încheierea mandatului Rectorului Anton Davidoglu |
februarie 1918 |
![]() E u g e n L u d w i g (1 8 6 6 - 1 9 2 7) R e c t o r : 1918 - 1919 S-a născut pe 18 iulie 1866, la Craiova. Licenţiat în farmacie, expert în chimie, şi-a susţinut doctoratul la Şcoala Academică a Universităţii din Viena, teza de doctorat având ca temă de cercetare ştiinţele fizico-chimice. A devenit profesor la catedra de Fizică şi chimie industrială aplicată la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), prin Decretul Regal nr. 4607 din 20 iunie 1913. În anii 1918-1919 a îndeplinit funcţia de rector al AISCI. Este considerat rectorul de sacrificiu al AISCI. A preluat mandatul în februarie 1918, când s-au reluat cursurile cu studenţii rămaşi la Bucureşti, şi l-a încheiat în februarie 1919. |
|
Evenimente |
Data |
Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Eugen Ludwig |
februarie 1918 |
Reluarea cursurilor cu studenţii rămaşi la Bucureşti. Grupul profesorilor de la Bucureşti era format din: Eugen Ludwig, Emil M. Brancovici, Constantin Bungeţianu, Eugen Porn, Ion Tutuc. Pentru a se acoperi sarcinile didactice au fost aduşi şi alţi colaboratori, printre care şi viitorul profesor de drept al AISCI, Andrei Rădulescu, care va devein preşedinte al Academiei Române în perioada 1946-1948 |
4 februarie 1918 |
Primii licenţiaţi ai AISCI (doi în vară şi şapte în toamnă) |
1918 |
Publicarea primei Dări de seamă, pe anii 1913-1918, făcută de Rectoratul AISCI |
1918 |
Angajarea ca profesor titular al lui Ion N. Angelescu |
22 octombrie 1918 |
Înfiinţarea Asociaţiei Studenţilor Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (ASACI), sub preşedenţia de onoare a Rectorului |
25 noiembrie 1918 |
Începerea anului universitar, într - un cadru festiv, după Primul Război Mondial, la care Gheorghe Taşcă a ţinut discursul O lecţie de deschidere |
10 decembrie 1918 |
Încheierea mandatului Rectorului Eugen Ludwig |
februarie 1919 |
![]() S t a n i s l a s C i h o s k i (1 8 6 8 - 1 9 2 4) R e c t o r : 1919 - 1924 S-a născut pe 25 iulie 1868, la Tecuci. A urmat cursurile secundare la Tecuci, Bârlad şi Bucureşti, iar cele universitare în Bucureşti, unde a studiat Dreptul, Literele şi Filosofia. A fost inginer hotarnic. La 2 iulie 1913, prin Decretul Regal nr. 4842, a fost numit profesor de Statistică generală şi economică la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI). În anul universitar 1917-1918 a coordonat activitatea desfăşurată cu studenţii AISCI refugiaşi la Iaşi. Aici el a fost însoţit de Spiridon Iacobescu, Vasile Stoicovici, Gh. Arghirescu, I. G. Diamandescu. A fost rector al AISCI în mandatul februarie 1919 - februarie 1924, considerat unul de stabilitate. | |
Evenimente |
Data |
Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Stanislas Cihoski. Începe o perioadă de stabilitate |
februarie 1919 |
Se aduc modificări Regulamentului de organizare şi funcţionare a AISCI, introducându-se trei secţiuni: Comerţ, bancă, asigurări; Industrială; Administrare economică, consulară |
12 noiembrie 1919 |
Adoptarea Statutului Asociaţiei Studenţilor Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (ASACI) |
22 noiembrie 1919 |
Se înfiinţează primul Birou Comercial, destinat practicii studen ţ ilor, pe lână Catedra de Contabilitate |
1919 |
Deschiderea primului cămin sudenţesc al AISCI, în clădirea din Str. Cuza Vodă nr. 100 (clădirea a intrat în proprietatea AISCI pe 29 martie 1926) |
1920 |
Angajarea ca profesor titular a lui Andrei Rădulescu, profesor de drept, Preşedinte al Academiei Române în perioada 1946-1948 |
16 iulie 1920 |
Înfiinţarea Asociaţiei licenţiaţilor AISCI (ALACI). Asociaţia a fost recunoscută juridic în anul 1928 |
1 septembrie 1920 |
Înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industiale de la Cluj-Napoca |
14 noimbrie 1920 |
AISCI a căpătat dreptul de organizare a doctoratului (prin Legea de modificare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a AISCI, publicată în M. O. nr. 110) |
19 august 1921 |
Achiziţia primului teren în Piaţa Romană, necesar construcţiei Palatului AISCI |
22 mai 1922 |
Constituirea Asociaţiei Generale a Economiştilor din România. Primul preşedinte a fost Gheorghe Taşcă |
15 martie 1923 |
Regulamentul pentru obţinerea doctoratului la AISCI a fost sancţionat prin Decretul nr. 2498/1923 |
2 iunie 1923 |
Încheierea mandatului Rectorului Stanislas Cihoski |
februarie 1924 |
![]() I o n N. A n g e l e s c u (1 8 8 4 - 1 9 3 0) R e c t o r : 1924 - 1929 S-a născut pe 16 decembrie 1884, la Strâmbeni-Costeşti, localitate situată lângă Piteşti. După finalizarea cursurilor primare şi după susţinerea examenului de b acalaureat, Ion N. Angelescu şi-a continuat studiile la Universitatea din Bucureşti, unde şi-a luat licenţa în drept, filosofie şi litere. Este doctor în ştiinţe economice al Universităţii din München. A fost, iniţial, profesor la Piteşti. A fost numit conferenţiar definitiv la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), catedra de Istoria comerţului, prin Decretul Regal nr. 417 din 20 februarie 1915 şi apoi profesor definitiv la aceeaşi catedră, prin Decretul Regal nr. 3087 din 22 octombrie 1918. În anul 1925 s-a transferat, ca profesor definitiv, la catedra de Finanţe publice şi legislaţie financiară, transformată ulterior în Catedra de Ştiinţă şi legislaţie financiară din AISCI. A fost rector al AISCI în perioada februarie 1924 - februarie 1929. În mandatul său, în perioada 1924-1926, a fost construit Palatul din Piaţa Romană. | |
Evenimente |
Data |
Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Ion N. Angelescu |
12 februarie 1924 |
Preluarea în proprietate a clădirii din str. N. Filipescu nr. 8 (actualmente Tudor Arghezi nr. 6 ) |
20 martie 1924 |
Angajarea ca profesor titular la AISCI a lui Eftimie Antonescu |
5 aprilie 1924 |
Primul doctor al AISCI (Iosif Gârbacea) |
18 aprilie 1924 |
Începerea construcţiei Palatului AISCI din Piaţa Romană |
4 mai 1924 |
Achiziţia de noi terenuri în Piaţa Romană, pentru construcţia Palatului AISCI |
30 iunie 1924 |
Angajarea conferenţiarilor titulari: Victor Slăvescu şi Ştefan Stănescu |
1 iulie 1925 |
Ion N. Angelescu devine Preşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România |
15 noiembrie 1926 |
Inaugurarea Palatului AISCI, prin cursul ţinut de profesorul Emil Brancovici, cu tema Tehnica comercială a mărfurilor şi uzanţelor comerciale în decursul veacurilor , în Amfiteatrul I, la ora 17 00 , cu ocazia deschiderii anului universitar 1926-1927 |
15 noiembrie 1926 |
Publicarea documentului Palatul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale - Dare de seamă făcută de dr. Ion N. Angelescu pentru Consiliul de administraţie al instituţiei |
1926 |
Se deschide prima cantină studenţească a AISCI, în clădirea din str. Cuza Vodă nr.100 |
15 ianuarie 1927 |
Se adoptă unele modificări la Regulamentul de organizare şi funcţionare a AISCI. Apar două niveluri de pregătire: licenţă, de trei ani; doctorat, de cel puţin un an; se modifică secţiunile programelor de licenţă şi conţinutul acestora |
17 noiembrie 1927 |
Introducerea, în anul al III-lea, ca disciplină obligatorie, pentru toate secţiile, a Pedagogiei , "pentru cei care se dedică învăţământului" |
1927 |
Publicarea Anuarului Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale , Anul XV (1927-1928) |
1928 |
Începerea construcţiei Căminului nr. 1, aflat pe actuala stradă Stanislas Cihoski nr. 5 |
12 iulie 1928 |
Încheierea mandatului Rectorului Ion N. Angelescu |
februarie 1929 |
![]() G h e o r g h e T a ş c ă ( 1 8 7 5 - 1 9 5 1) R e c t o r : 1929 - 1930 Gheorghe Taşcă s-a născut pe 30 ianuarie 1875 în satul Bălăbăneşti, judeţul Tutova. Şi-a făcut studiile primare în satul natal (1882-1886), după care s-a mutat la Bârlad, unde a urmat, în perioada 1886-1895, cursurile liceului Gheorghe Roşca Codreanu . După o b ţinerea diplomei de bacalaureat la Iaşi s-a înscris, în 1895, la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde a urmat cu succes cursurile acesteia. În anul 1905 s-a înscris, pentru pregătirea doctorală, la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris. În 1907 a obţinut titlul de doctor în drept. În anul 1908 s-a înscris pentru studii doctorale în ştiinţe economice la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris, pe care le-a finalizat în anul 1910, cu teza Les nouvelles rèformes agraires en Romanie . În anul 1911 a devenit conferenţiar, apoi, în anul 1920, profesor al Catedrei de Economie politică a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. În paralel, prin Decretul Regal nr. 5574 din 7 septembrie 1913 a fost numit profesor definitiv la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), la Catedra de Economie politică şi istoria doctrinelor economice , devenită ulterior Economie naţională . În 1926 devine membru corespondent al Academiei Română. În februarie 1929 a devenit Rector al AISCI, funcţie pe care a deţinut-o până în decembrie 1930, cînd a plecat în misiune diplomatică, devenind Ministru Plenipotenţiar al României la Berlin. În 1935 s-a retras la Universitatea din Bucureşti, Catedra de Economie naţională fiind preluată de Virgil Traian N. Madgearu. Arestat la 1 august 1950 şi încarcerat la închisoarea din Sighet, Gheorghe Taşcă s-a stins din viaţă, în închisoare, la nici un an de la tragica condamnare (12 martie 1951), fiind înhumat în groapa comună a închisorii. | |
Evenimente |
Data |
Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Gheorghe Taşcă |
februarie 1929 |
Angajarea lui Gromoslav Mladenat z în funcţia de conferenţiar definitiv |
1 martie 1929 |
Introducerea anului preparator (începând cu anul universitar 1929- 1930 ) |
1929 |
Încheierea mandatului Rectorului Gheorghe Taşcă |
decembrie 1930 |
![]() I o n R ă d u c a n u (1 8 8 4 - 1 9 6 4) R e c t o r : 1930 - 1940 A început învăţătura la şcoala primară din cartier la Bucureşti, pe care a parcurs-o în perioada 1890-1894. În perioada 1894-1901, a urmat liceul „Matei Basara b ”. În 1901 a plecat în Austria, unde a urmat, la Academia Comercială din Graz, cursul „pentru bacalaureaţi” Abiturientenkurse , pe care l-a absolvit în vara anului 1902. Începând cu octombrie 1902 a frecventat cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii Friederich Wiliam din Berlin, pe care le-a absolvit în 1905 cu titlul de doctor în filosofie, secţiunea ştiinţe sociale, cu teza Datoriile de stat ale Romaniei , al cărei coordonator ştiinţific a fost Adolf Wagner. În vara anului 1904 a urmat un curs de trei luni de cooperaţie la Darmstdadt. În anul 1905 îl regăsim, pentru scurt timp, la Londra, ca să dobândească „ cunoştinţele necesare pentru a cerceta, în original, pe economiştii englezi. ” În decembrie 1911 a obţinut, prin concurs, titlul de docent la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, unde a ţinut cursul liber despre Istoria şi doctrina cooperaţiei . A făcut parte din comisia pentru înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Economice şi Industriale (AISCI), fiind secretarul acesteia. A redactat, în anul 1912, în această calitate, anteproiectul Legii de înfiinţare a AISCI. În urma concursului este numit profesor definitiv la AISCI, Catedra de Ştiinţa şi legislaţia financiară, monedă, credit, schimb şi studiul băncilor , prin Decretul Regal nr. 416 din 15 februarie 1915. Ulterior este profesor titular la Catedra de Finanţe. Ion Răducanu a ţinut cursuri de cooperaţie, economie politică, istorie a doctrinelor economice, finanţe, ultimul fiind de bază. În decembrie 1930 a devenit Rector al AISCI, funcţie pe care a deţinut-o pâna în septembrie 1940. În mandatul său s-au dezvoltat relaţiile internaţionale, s-au deschis cursurile pentru pregătirea personalului didactic, s-a construit Bibiloteca AISCI, în anul 1935. Membru corespondent al Academiei Române din anul 1936. | |
Evenimente |
Data |
Desemnarea ca rector al AISCI a profesorului Ion Răducanu |
decembrie 1930 |
Angajarea la AISCI a profesorului Nicolae Iorga, la Catedra de Istorie Generală cu dezvoltări asupra Istoriei Contemporane şi Istoriei Diplomatice (pe 4 noiembrie 1931 este recomandat de Ion Răducanu în Consiliul profesoral, Decretul Regal de numire nr. 62 este din 8 ianuarie 1932, care îl titularizează începând cu 15 decembrie 1931) |
15 decembrie 1931 |
Angajarea ca profesor definitiv a lui Ştefan Stănescu |
1 ianuarie 1932 |
Înfiinţarea Cooperativei studenţilor şi licenţiaţilor AISCI |
18 martie 1932 |
Achiziţionarea terenului şi clădirii din strada Cometa (actuala Căderea Bastiliei) nr 20, de 580,75 m 2 (clădirea se afla în curtea fostului Cămin nr. 1 şi, înainte de demolare, clădirea a fost sediul Cooperativei studenţilor şi licenţiaţilor AISCI) |
31 mai 1932 |
Începerea realizării, de către Cecilia Cuţescu-Storck, a frescei Istoria comerţului românesc , din Aula Magna |
5 iulie 1932 |
Gromoslav Mladenatz devine profesor agregat |
15 iulie 1932 |
Se adoptă unele modificări la Regulamentul AISCI. Numărul secţiilor se reduce la două: Comercială-industrială; Administrativă. Licenţa are trei ani, funcţionează anul pregătitor, doctoratul are cel puţin un an. |
septembrie 1932 |
Deschiderea activităţii dispensarului medical al studenţilor, în clădirea din strada Nicolae Filipescu nr. 8 (actualmente Tudor Arghezi nr. 6) |
12 ianuarie 1933 |
Publicarea „dării de seamă”: AISCI - 20 de ani de activitate, 1913-1933 |
1933 |
Introducerea examenului de admitere în anul pregătitor |
1933 |
Deschiderea, în colaborare cu Ministerul Instrucţiunii Publice, a cursurile de perfecţionare pentru profesorii liceelor, şcolilor comerciale şi profesionale. |
1933 |
Inaugurarea Căminului nr. 1, aflat pe actuala stradă Stanislas Cihoski nr. 5 |
1 noiembrie 1933 |
Finalizarea frescei Istoria comerţului românesc , din Aula Magna, realizată de Cecilia Cuţescu Stork |
15 noiembrie 1933 |
Sărbătorirea celei de-a 20-a aniversări a AISCI, în Aula Magna, înzestrată cu noua frescă Istoria comerţului românesc |
noiembrie 1933 |
Recepţia frescei Istoria comerţului românesc , din Aula Magna |
12 decembrie 1933 |
Trecerea AISCI din subordinea Ministerului Comerţului şi Industriei în cea a Ministerului Instrucţiunii Publice (decizia a fost luată în anul 1934, dar trecerea efectivă s-a făcut începând cu anul financiar 1935) |
1 ianuarie 1935 |
Construcţia Clădirii Bibliotecii ( plasată pe locul unde se află în prezent holul cu scările mari, din strada Căderea Bastiliei şi care avea lăţimea “intrării studenţilor”) - al doilea corp din zona Piaţa Romană |
iunie-decembrie 1935 |
Inaugurarea noii Biblioteci, în prezenţa M. S. Regele Carol al II-lea |
30 noiembrie 1935 |
Înfiinţarea Seminarului Pedagogic Comercial , gestionat ştiinţific de către AISCI |
1 aprilie 1936 |
Integrarea anului pregătitor în anii de studii ; durata acestora devine patru ani |
1936 |
Publicarea „dării de seamă” AISCI – Dare de seamă pe anii de studii 1935-1936 (anul XXIII) întocmită de Rectorat |
1936 |
Introducerea bacalaureatului în şcolile superioare comerciale |
1937 |
Scoaterea examenului de admitere în anul preparator. |
1937 |
Achiziţionarea terenului şi clădirii din strada Cometa (actuala Căderea Bastiliei) nr. 22, de 684 m 2 |
31 mai 1938 |
Adoptarea unui nou Regulament pentru organizarea şi funcţionarea AISCI, promulgat prin Decretul Regal nr. 2764 din 3 august 1938 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 180 din 16 august 1938. Regulamentul a intrat în vigoare începând cu anul universitar 1938-1939. Se revine la trei secţiuni: Ştiinţe economice, financiare şi sociale; Administrativă, consulară; Comercială, industrială |
16 august 1938 |
Achiziţionarea terenului şi clădirii din strada Cometa (actuala Căderea Bastiliei) nr. 24, de 1663 m2 |
1 septembrie 1938 |
Introducerea, pe lângă secţiunile de strictă specializare economică existente în AISCI, a secţiunii Pedagogică |
1938 |
Publicarea „dării de seamă” AISCI - Un pătrar de veac de muncă (1913-1938) |
1938 |
Proiectarea celui de-al treilea corp (pe strada Căderea Bastiliei) al Palatului AISCI, destinat să găzduiască laboratoare, muzee şi birouri comerciale, necesare activităţii practice a studenţilor |
1938 /p> |
Încheierea mandatului Rectorului Ion Răducanu |
septembrie 1940 |
![]() M a r i n I. M a z i l e s c u (1 8 7 6 - 1 9 5 7) R e c t o r : 1940 - 1941; 1947 - 1948 Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti şi al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), din octombrie 1919. A fost al doilea doctor al AISCI, susţinând teza cu titlul Rezervele de prime ale întreprinderilor de asigurare , în anul 1925. A fost asistent suplinitor la Catedra de Teoria şi tehnica asigurărilor a AISCI, prin contract cu Consiliul profesoral, din 1 noiembrie 1920, asistent, la aceeaşi catedră, prin decizia ministerială nr. 2423 din 1 ianuarie 1925. A fost numit conferenţiar prin Decretul regal nr. 608 din 1 martie 1929, ocupând postul prin Decizia Ministerială nr. 48801 din 3 mai 1930. În anul universitar 1933-1934, Marin I. Mazilescu a fost promovat profesor agregat. În noua calitate îl regăsim la Catedra de Matematici comerciale, unde devine ulterior profesor titular (1938). A fost Rector al AISCI din septembrie 1940 până în februarie 1941 şi Rector al Academiei de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste (fosta AISCI, care şi-a schimbat denumirea în anul 1947) în perioada iulie 1947 - aprilie 1948. De observat că Marin I. Mazilescu a fost primul rector al AISCI cu studii complete (inclusiv doctoratul) în România. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Marin I. Mazilescu |
septembrie 1940 |
Refugierea AISCI din Cluj la Braşov. Arhiva ei a fost preluată de către AISCI din Bucureşti |
1940 |
Cutremurul din anul 1940 |
10 noiembrie 1940 |
Asasinarea de către legionari a profesorilor Virgil Traian N. Madgearu (în pădurea Snagov) şi Nicolae Iorga (în pădurea Strejnic-Ploieşti) |
27 noiembrie 1940 |
Încheierea mandatului Rectorului Marin I. Mazilescu |
7 februarie 1941 |
![]() V i c t o r S l ă v e s c u ( 1891 - 1977 ) R e c t o r : 1944 S-a născut pe 5 iunie 1891, la Rucăr, fostul judeţ Muscel. Şcoala primară a urmat-o la Slatina. Studiile secundare - şase clase - le-a făcut la liceul din Piteşti, pe care le-a finalizat, în anul 1911, la Liceul Gheorghe Lazăr din Bucureşti, unde a făcut ultimele două clase. Studiile universitare şi le-a încept în anul 1911, în Franţa, la Universitatea din Paris. În anul 1912 a decis să-şi continue studiile la facultatea de Filosofie din Göttingen, Germania. Ultimele două semestre le-a parcurs la Universitatea din München. Pregătirea universitară şi-a încheiat-o la 1 august 1914, la Universitatea din Halle, unde a obţinut titlul de doctor în ştiinţe economico-sociale şi filosofie, cu calificativul magna cum laude . A înfiinţat în 1918 la Iaşi, împreună cu Ion Răducanu şi Virgil Madgearu, revista Independenţa Economică . Din anul 1926 a fost director al Revistei Analele statistice şi economice , înfiinţată de Ion N. Angelescu şi Gheorghe N. Leon în 1918. A devenit conferenţiar definitiv la 1 iulie 1925, prin Decretul Regal nr. 2203, la Catedra Studiul practic al întreprinderilor comerciale şi industriale. Studiul transporturilor pe căi ferate, ape şi tarife şi apoi profesor agregat (1928) la Catedra de Transporturi şi întreprinderi de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti (AISCI). La 1 ianuarie 1932, prin Decretul Regal nr. 448, a devenit profesor definitiv, funcţionând, până în anul 1940 la Catedra de Monedă, credit şi schimb şi Studiul şi tehnica băncilor . În perioada 1941-1947 este profesor titular la Catedra de Economie politică şi economie naţională din cadrul AISCI. Victor Slăvescu a ţinut cursurile de Studiul întreprinderilor, Economie politică şi Monedă, credit, schimb şi tehnică bancară, ultimul fiind de bază în cariera sa. A fost Rector al AISCI din ianuarie 1944 până în octombrie 1944. A devenit membru corespondent, în anul 1936, la propunerea lui Dimitrie Gusti şi A. C. Cuza, şi membru titular, din 1939, al Academiei Române. În anul 1947, la numai 56 de ani, a fost îndepărtat abuziv din învăţământ, prin pensionare, iar în aprilie 1948, a fost radiat, tot abuziv, ca urmare a epurărilor comuniste, din rândurile membrilor Academiei Române. La 27 decembrie 2001, a fost reprimit post-mortem ca membru al Academiei Române. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Victor Slăvescu |
ianuarie 1944 |
Întreruperea studiilor din cauza celui de-al Doilea Război Mondial; evacuarea studenţilor din cămine |
aprilie 1944 |
Evacuarea bunurilor, arhivei şi altor documente ale AISCI, împreună cu unii funcţionari, din sediul de la Bucureşti la Şcoala din comuna Ciulniţa, judeţul Muscel |
iunie 1944 |
Închiderea Dispensarului studenţesc din str. N. Filipescu nr. 8 (actualmente Tudor Arghezi nr. 6 ). Clădirea a fost preluată de Comandamentul armatei URSS |
30 septembrie 1944 |
Revenirea activităţii AISCI la Bucureşti, după cel de-al Doilea Război Mondial |
22 - 23 octombrie 1944 |
Demisia din funcţia de Rector a profesorului Victor Slăvescu |
octombrie 1944 |
![]() Ş t e f a n S t ă n e s c u ( 1881 - ?) R e c t o r : 1944 - 1945 A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Este, de asemenea, licenţiat în Drept al aceleiaşi universităţi. A obţinut titlul de doctor în drept, ştiinţe politice şi economice la Universitatea din Paris. A devenit conferenţiar definitiv de Statistică, în special economică , prin Decretul Regal nr. 2203, din 1 iulie 1925. Prin Decretul Regal nr. 547, din 1 ianuarie 1932, a devenit profesor definitiv la aceeaşi catedră (transformată ulterior în Catedra de Statistică economică ). Din noiembrie 1944 a preluat funcţia de Rector al AISCI, pe care a îndeplinit-o până în noiembrie 1945. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Ştefan Stănescu |
noiembrie 1944 |
Deschiderea anului universitar 1944-1945, după cel de-al Doilea Război Mondial |
Februarie 1945 |
Încheierea mandatului Rectorului Ştefan Stănescu |
1945 |
![]() N i c o l a e M. M a x i m ( ?-? ) R e c t o r : 1945 - 1947 Fiind specialist în tehnologie industrială şi merceologie, este foarte posibil ca pregătirea de bază a lui Nicolae Maxim (inclusiv un doctorat) să fie în domeniul fizicii-chimiei. A absolvit, în anul 1937, şi Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), secţia Consulară şi de administraţie publică . După lucrările publicate, se deduce că a fost profesor titular al Catedrei de Chimie aplicată (sau al Catedrei de Studiul mărfurilor) din AISCI. Cariera sa universitară în AISCI a fost de scurtă durată. A fost angajat la începutul anilor '40 (nu apare în lista cadrelor didactice din 1940, dar semnează ca profesor lucrarea Curs de chimie aplicată , în 1944); în 1948 nu mai apare în lista cadrelor didactice ale AISCI. În noiembrie 1945 a devenit Rector al AISCI, funcţie pe care a deţinut-o până în iulie 1947. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Nicolae M. Maxim |
1945 |
AISCI primeşte oferta de donaţie din partea doamnei Matilda Nanu-Muscel a proprietăţilor din Strada Cihoski nr. 3 şi Piaţa Lascăr Catargiu, nr. 7. |
2 aprilie 1947 |
Încheierea mandatului Rectorului Nicolae M. Maxim |
înaite de iulie 1947 |
![]() Evenimente |
Data |
Începerea celui de-al doilea mandat de Rector al profesorului Marin I. Mazilescu |
înaite de iulie 1947 |
Legea 299 / 1947, de fuzionare a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale cu Academia de Studii Cooperatiste. |
7 august 1947 |
După aplicarea Legii 299/1947 de fuziune, AISCI şi-a schimbat numele în Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste. Noua structură are două facultăţi: Ştiinţe comerciale; Ştiinţe cooperatiste. Durata studiilor era de patru ani |
octombrie 1947 |
Încheierea mandatului Rectorului Marin I. Mazilescu |
aprilie 1948 |
![]() A n t o n A l e x a n d r e s c u (1 9 0 5 - 1 9 8 4) R e c t o r : 1948 - 1949 S-a născut pe 2 mai 1905 în comuna Laloşu, judeţul Vâlcea. Cursurile şcolii primare le-a absolvit în comuna natală, celelalte frecventându-le la Craiova. A absolvit liceul Fraţii Buzeşti din Cetatea Băniei în anul 1925. În anul 1926 s-a înscris la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), secţia Comerţ, Bănci, Asigurări, pe care a absolvit-o în 1930. În anul 1948, prin Decizia Ministerului Învăţământului Public, privind catedrele, disciplinele încadrate cu posturi didactice şi personalul didactic, în urma reformei din august 1948, Anton Alexandrescu a fost numit profesor universitar la Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP), Catedra de Cooperaţie. Tot în anul 1948, a devenit primul decan al Facultăţii de Finanţe, nou înfiinţată după reforma învăţământului. În decembrie 1948 a fost numit Rector al ISEP. A continuat să fie decan al Facultăţii de Finanţe până în 1951 când a fost scos din învăţământ. A fost membru al PNŢ - Anton Alexandrescu. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Anton Alexandrescu |
decembrie 1948 |
Încheierea mandatului Rectorului Anton Alexandrescu |
martie 1949 |
![]() G r o m o s l a v M l a d e n a t z (1 8 9 1 – 1 9 5 8) R e c t o r: 1948 S-a născut pe 5 februarie 1891 la Turnu Severin. După ce şi-a luat bacalaureatul, în anul 1909, fără mari emoţii, în cadrul liceului Traian din oraşul natal, Gromoslav Mladenatz (tatăl său era de origine sârbă, căsătorit în România cu o fată provenită din Craiova) s-a înscris la Facultatea de matematică a Universităţii din Bucureşti, pe care a frecventat-o în anul 1909-1910. În toamna anului 1910 s-a înscris la Şcoala Superioară de Comerţ (Handels-Hochschule) din Berlin, pe care a absolvit-o în anul 1914, ca licenţiat în comerţ. La îndemnul lui Ion Răducanu a plecat, în toamna anului 1922, în Germania, urmând cursurile Universităţii din Köln am Rhein (Colonia) unde a studiat microeconomie, macroeconomie şi politici sociale. Pregătirea sa s-a încheiat cu susţinerea, în 1926, a unui doctorat în ştiinte economice şi financiare. A devenit conferenţiar la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), Catedra de cooperaţie, prin Decretul Regal nr. 608 din 1 martie 1929. Prin Decretul Regal nr. 2237 din 15 iulie 1932 a devenit profesor agregat, iar în 1936 profesor definitiv la aceiaşi catedră. Din anul 1945 este profesor la Catedra de Economie politică iar din 1949 este nominalizat ca profesor la Catedra de Statistică. A predat cursuri de Cooperaţie , Istoria doctrinelor cooperaţiei , Economie politică , Introducere în ştiinţele economice , Cunoaştere şi metodă în ştiinţa economică etc. În martie 1948 a fost delegat ca rector al Academiei de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste (fosta AISCI) - denumire dată în anul 1947. Şi-a încheiatul mandatul de rector în decembrie 1948, când universitatea din Piaţa Romană se numea Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) - denumire preluată chiar în anul 1948. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Gromoslav Mladenatz |
aprilie 1948 |
Reforma învăţământului din 1948, concretizată prin apariţia Decretului 175 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a RPR |
2 august 1948 |
Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste (fosta AISCI) şi-a schimbat, prin Decretul 175 /1948, numele în Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP). ISEP avea următoarele facultăţi: Economie generală (4 ani), Planificare şi administraţie economică (3 ani), Finanţe (3 ani). |
1948 |
ISEP pierde dreptul de organizare a doctoratului |
1948 |
Încheierea mandatului Rectorului Gromoslav Mladenatz |
decembrie 1948 |
![]() V a s i l e M a l i n s c h i ( 1 9 1 2 - 1 9 9 2 ) R e c t o r : 1949 - 1954 S-a născut pe 1 mai 1912 la Răbniţa, Republica Moldova. Studiile primare sunt legate de meleagurile basarabene, iar ciclul liceal îl urmează în cadrul Liceului Regional Ion Creangă din Bălţi. A absolvit, în 1935, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), secţia Administrativă. Şi-a luat doctoratul în 1939 la AISCI. Teza de doctorat i-a fost coordonată de Virgil-Traian N. Madgearu. Din anul 1949 a fost profesor la AISCI, specialitatea Economie agrară. În acelaşi an a fost numit şef al catedrei de Economie agrară. În martie 1949 a fost numit Rector al Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP). Şi-a încheiat mandatul în mai 1954. În perioada 1951-1959 a fost şef al noii Catedre de Economia Agriculturii Socialiste şi Organizarea şi Planificarea Gospodăriilor Agricole Socialiste . În anul 1955 a devenit membru al Academiei Române. | |
![]() Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Vasile Malinschi |
1949 |
S-a reînfiinţat Facultatea de Cooperaţie |
1949 |
S-a înfiinţat specializarea Contabilitate, la Facultatea de Finanţe |
1949 |
S-a înfiinţat specializarea Statistică, la Facultatea de Planificare |
1949 |
ISEP a recăpătat dreptul de a acorda titlul de doctor în ştiinţe, adoptând modelul sovietic de organizare. Persoanele care urmau pregătirea doctorală se numeau aspiranzi iar cei care îşi finalizau cu succes teza deveneau candidaţi în ştiinţe . |
1950 |
S -a desfiinţat Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare din Braşov . |
1950 |
S-a înfiinţat Facultatea de Statistică. |
1951 |
S-a înfiinţat Facultatea de Comerţ şi Cooperaţie. |
1951 |
Introducerea învăţământului fără frecvenţă, începând cu anul universitar 1951-1952 |
1951 |
S-a introdus educaţia fizică şi sportul ca disciplină obligatorie în planurile de învăţământ ale ISEP |
1951 |
Apariţia primele cercuri ştiinţifice studenţeşti în ISEP |
1951 |
ISEP capătă numele V. I. Lenin |
1952 |
Înfiinţarea Institutului de Ştiinţe Statistice, cu secţiile Statistică industrială şi Statistică agrară şi comercială, dotat cu laboratoare de calcul mecanizat şi mecanografic (s-a desfinţat în anul 1954) |
1952 |
Înfiinţarea Institutului de Comerţ exterior (s-a desfinţat în anul 1957) |
1952 |
Înfiinţarea specializării Merceologie, în cadrul Facultăţii de Comerţ |
1952 |
S-a reintrodus practica de specialitate pentru toţi studenţii. |
1952 |
S-a înfiinţat Clubul studenţesc din ISEP |
1952 |
Încheierea mandatului Rectorului Vasile Malinschi |
mai 1954 |
![]() Ş t e f a n A r s e n e ( 1924 - 1988) R e c t o r : 1954 S-a născut la 25 octombrie 1924, în Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. În anul 1949 a devenit conferenţiar la Catedra de Planificarea economiei naţionale a Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) - denumire purtată atunci de către ASE. În paralel, a avut mai multe funcţii la Consiliul de Stat al Planificării, Consiliul de Miniştri şi Comitetul de Stat pentru Preţuri. În 15 mai 1954 a fost adus de la Consiliul de Stat al Planificării şi angajat ca Rector al ISEP, funcţie pe care a deţinut-o până la 16 noiembrie 1954. Din anul 1973 va fi profesor la Catedra de Conducerea planificată a economiei naţionale (Facultatea de Economie), al cărui şef a fost în perioada 1973-1977. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al conferenţiarului Ştefan Arsene |
mai 1954 |
Reînfiinţarea Facultăţii de Statistică. Institutul de Statistică s-a desfiinţat |
1954 |
Încheierea mandatului Rectorului Ştefan Arsene |
noiembrie 1954 |
![]() M i h a i l H a ş e g a n u (1 9 1 3 - ? ) R e c t o r : 1955 - 1959 Mihail Haşeganu, pe numele său adevarat, Mihai T. Haşigan, s-a născut pe 4 noiembrie 1913 în comuna Budeşti, raionul Râmnicu Vâlcea. A absolvit Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI) în anul 1939, specializarea Ştiinţe Economice, Financiare şi Sociale. După terminarea facultăţii a avut mai multe locuri de muncă la diverse instituţii şi ministere. În anul universitar 1949 - 1950 a devenit conferenţiar al Catedrei de Geografie Economică din cadrul Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) - denumirea purtată atunci de ASE. A fost prorector în perioada 1951-1954 şi Rector al acestei instituţii în anii 1955-1959 (din anul 1958, instituţia a luat denumirea de Institutul de Ştiinţe Economice - ISE). În perioada 1959-1967 a fost şeful catedrei de Geografie Economică. Pentru o perioadă a avut misiuni de stat, revenind în calitatea de conferenţiar la ISE la 1 aprilie 1966, continuând să fie şef de catedră. La 10 februarie 1967 a fost numit în aparatul de stat. S-a pensionat în anul 1977. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al conferenţiarului Mihail Haşeganu |
februarie 1955 |
Înfiinţarea Facultăţii de Comerţ Exterior. Institutul de Comerţ Exterior a trecut ca facultate în cadrul ISEP |
1955 |
Înfiinţatrea Ateneului studenţesc al ISEP |
1956 |
Desfiinţarea Facultăţii de Comerţ Exterior şi trecerea ei ca secţie la Facultatea de Comerţ |
1957 |
Durata studiilor la zi a devenit cinci ani, pentru toate facultăţile |
1957 |
S -a organizat prima ediţie a sesiunii ştiinţifice a cercurilor ştiinţifice studenţeşti din ISEP |
aprilie 1957 |
Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) şi-a schimbat denumirea în Institutul de Ştiinţe Economice (ISE). ISE avea următoarele facultăţi: Economie generală, Finanţe-credit şi evidenţă contabilă, Comerţ. |
1958 |
Încheierea mandatului Rectorului Mihail Haşeganu |
ianuarie 1959 |
![]() M i r c e a I. N i c o l a e s c u (1 9 2 1 - 2 0 0 7) R e c t o r : 1959 - 1961 S-a născut pe 11 aprilie 1921 în Buzău. A absolvit Liceul teoretic B. P. Haşdeu din Buzău, ca şef de promoţie. A absolvit, în 1948, Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste (fosta denumire a ASE) specialitatea Ştiinţe Economice, Financiare şi Sociale . A fost doctor în economie. Începând cu 1951 a fost conferenţiar la Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) - denumire purtată atunci de ASE. În paralel cu activitatea didactică a deţinut funcţii de conducere în învăţământ, ca şef al Catedrei de Planificarea economiei naţionale (1952-1954, 1956-1959), prodecan (1953-1954), decan (1954-1957) al Facultăţii de Planificare, decan al Centrului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor pentru relaţii externe, prorector (1957-1959). În 1959 s-a mutat la Catedra de Economie politică, al cărui şef a fost în perioada 1959-1961. A fost Rector, în perioada 1 februarie 1959 - 1 octombrie 1961, al Institutului de Ştiinţe Economice (ISE) – denumire purtată atunci de ASE. A fost profesor asociat la Universitatea din Bucureşti, precum şi la trei universităţi din Peru. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Mircea Nicolaescu |
1 februarie 1959 |
Încheierea mandatului Rectorului Mircea Nicolaescu |
1 octombie 1961 |
![]() M a r i n A. L u p u (1 9 0 1 - 1 9 7 7) R e c t o r : 1962 - 1971 S-a născut pe 15 iunie 1901 în comuna Crevedia Mare, judeţul Vlaşca. În anul 1929 a absolvit Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISC), secţia Consulară şi de Administraţie Publică . În anul 1930 a obţinut licenţa şi la secţia de Comerţ, Bancă, Asigurări , iar în anul 1931 a devenit şi licenţiat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. După terminarea facultăţilor a avut mai multe locuri de muncă, la diverse instituţii şi ministere. Din anul 1947 a devenit doctor în economie, la AISCI. Din anul 1946 a devenit profesor la Catedra de Istoria Economiei Naţionale (fără să fie doctor), apoi, în anul 1948, decan al Facultăţii Planificare şi administraţie economică . În octombrie 1962 a fost numit Rector al Institutului de Ştiinţe Economice, mandat reînnoit în august 1963. A îndeplinit funcţia de rector până în octombrie 1971. La numirea ca Rector în cel de-al doilea mandat îl regăsim cu titlul de profesor doctor docent. În perioada 1962-1971 a îndeplinit şi funcţia de şef al Catedrei de Istoria Economiei Naţionale. S-a pensionat în anul 1971. A fost conducător de doctorat. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Marin A. Lupu |
octombrie 1961 |
Înfiinţarea Centrului de Calcul şi Cibernetică Economică, pe lângă Catedra de Calcul Economic şi Statistic |
1963 |
Înfiinţarea specializării Mecanizarea şi automatizarea calcului economic |
1964 |
Începera construcţiei imobilului Mihai Eminescu , din Bulevardul Dacia nr. 41 |
1966 |
Înfiinţarea Revistei ASE, Studii şi Cercetări Economice (se editează până în 1974) |
1966 |
Înfiinţarea Revistelor ASE, Studii şi Cercetări de Calcul Economic şi Cibernetică Economică , cu varianta în engleză, Economic Computation and Economic Cybernetic Studies and Research (ambele sunt editate şi în prezent, varianta în engleză fiind indexată ISI) |
1966 |
S -a trecut la un nou sistem de organizare a doctoratului, renunţându-se la aspirantură |
1966 |
V izitata conducerii superioară de partid şi de stat, în frunte cu Nicolae Ceauşescu la ASE |
1966 |
Începera construcţiei imobilelor Virgil Madgearu , din Calea Dorobanţilor nr. 15-17 şi a imobilului din Intrarea Macedonschi nr. 2, destinat Centrului de Calcul |
1967 |
Institutul de Ştiinţe Economice (ISE) şi-a schimbat denumirea în Academia de Studii Economice (ASE). ASE avea următoarele facultăţi: Ecomomia producţiei, Calcul economic şi cibernetică economică (nou înfiinţată), Comerţ (cu o nouă secţie: Economia comerţului exterior), Finanţe, Contabilitate, Economie generală |
1967 |
S-a înfiinţat specializarea Cibernetică economică |
1967 |
Finalizarea construirii imobilului Mihai Eminescu, din Bulevardul Dacia nr. 41 |
1968 |
Introducera învăţământului seral, începând cu anul universitar 1968-1969 |
1968 |
V izitata conducerii superioară de partid şi de stat, în frunte cu Nicolae Ceauşescu la ASE |
1 octombrie 1968 |
Finalizarea construirii imobilului Virgil Madgearu , din Calea Dorobanţi nr. 15-17 şi a clădirii din Intrarea Al. Macedonschi nr. 2, destinată Centrului de Calcul |
1969 |
Construirea căminelor C1 şi C2 din Compexul Agronomie |
1969 |
Dotarea Centrului de Calcul Economic şi Cibernetică Economică cu primul calculator de mare putere din România – IBM 360 |
1969 |
Specializarea Economia agriculturii s-a mutat la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu , Bucureşti, ca facultatea de Economia ariculturii |
1970 |
S-a înfiinţează facultatea de Comerţ exterior |
1971 |
S-au introdus cursurile postuniversitare în ASE |
1971 |
Încheierea mandatului Rectorului Marin A. Lupu |
octombrie 1971 |
Încheierea mandatului Rectorului Marin A. Lupu |
octombrie 1971 |
![]() G h e o r g h e D o l g u (1 9 2 9 ) R e c t o r : 1971 - 1980 S-a născut pe 2 aprilie 1929 la Bucureşti. Gheorghe Dolgu şi-a început studiile în Bucureşti, unde a urmat cursurile şcolii primare. Studiile secundare le-a parcurs la prestigiosul Liceu Militar Nicolae Filipescu de la Mănăstirea Dealu, ca şi Nicholas Georgescu-Roegen, marele nostru economist şi membru de onoare al Academiei Române. Studiile universitare le-a urmat la Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) – fosta denumire a ASE, Facultatea de Ştiinţe economice, specialitatea Economie generală, al cărui absolvent a devenit în februarie 1953, când a obţinut Diploma de Merit. A început cariera didactică, student fiind, la ISEP şi Universitatea din Bucureşti. Până în anul 1960 a lucrat, în paralel, în presa economică şi învăţământ, colaborând cu mai multe universităţi. În perioada 1960-1971 a fost conferenţiar la Catedra de Economie Politică de la Universitatea din Bucureşti. În anul 1971 a devenit conferenţiar universitar la Catedra de Economie Mondială şi Tehnici de Comerţ Exterior din ASE, disciplina Economie Mondială. În anul 1972 a devenit profesor şi şef al Catedrei de Relaţii Economice Internaţionale (noua denumire a catedrei unde fusese conferenţiar). A obţinut titlul de doctor în economie în anul 1972. A fost Rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti vreme de două mandate: 1971-1976 şi 1976-1980. În anul 1971, când i s-a propus postul de rector, conferenţiarul Gheorghe Dolgu îşi desfăşura concomitent activitatea la Catedra de Economie Politică în cadrul Universităţii din Bucureşti, era expert-consultant al Secretariatului General ONU şi ocupa funcţia de redactor-şef la revista Viaţa Economică . La 5 ianuarie 1980 s-a eliberat din funcţia de Rector, devenind Ministrul adjunct al Afacerilor Externe. Profesorul Ilie Văduva a preluat, cu delegaţie, conducerea ASE. Din anul 2010 este membru de onoare al Academiei Române. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Gheorghe Dolgu |
octombrie 1971 |
S-a introdus pregătirea militară a studentelor şi s-a înfiinţat catedra de specialitate militară. |
1973 |
Reorganizarea nedorită a învăţământului din ASE. Funcţionează, cu alte specializări, facultăţile: Cibernetică economică şi statistică, Comerţ, Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor (din fosta Facultate de Economia industriei), Economie politică şi planificare (din Facultatea de Economie politică), Finanţe-contabilitate (din comasarea facultăţilor de Finanţe şi Contabilitate). Facultatea de Comerţ exterior a fost desfiinţată şi a trecut ca secţie, cu denumirea Relaţii economice internaţionale la Facultatea de Comerţ |
1974 |
S-au descoperit unele fraude de la examenul de admiterea în anul I, făcute în perioada 1972-1974. Evenimentul a intrat în folclorul comunităţii universitare cu numele Cutremurul din 1974 de la ASE. |
1974 |
Preluarea imobilului „vechi” de învăţământ (corpul B) din strada Mihail Moxa |
1975 |
Specializarea Economia agriculturii a revenit de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu Bucureşti, ca Facultatea de Contabilitate şi economia agriculturii |
1975 |
S-a înfiinţat Oficiul de Calcul de pe lângă Catedra de Contabilitate |
1975 |
Sistemul doctoratului s-a închis şi a devenit atent controlat de organele de partid. Au fost ani mulţi în care nu s-a organizat concurs de admitere. Atunci când a existat, s-a cerut avizul de partid pe dosarul candidatului |
1975 |
Reorganizare dură: din facultăţile Economie politică şi planificare şi Calcul economic şi cibernetică economică se constituie facultatea de Planificare şi cibernetică economică; Secţia Relaţii economice internaţionale se desfiinţează (intră în lichidare). La Facultatea de Comerţ s-a înfiinţat specializarea Economia Serviciilor pentru Alimentaţie Publică şi Turism |
1977 |
Încheierea mandatului Rectorului Gheorghe Dolgu |
ianuarie 1980 |
![]() I l i e V ă d u v a (1 9 3 4 - 1998) R e c t o r : 1980 - 1985 S-a născut pe 21 iulie 1934, în comuna Groşerea, judeţul Gorj. A absolvit Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP) - numele anterior al ASE - în anul 1958, cu diplomă de merit. A parcurs toate gradele didactice în instituţia pe care a absolvit-o: preparator (1958-1960), asistent (1960-1970), lector (1970-1974), conferenţiar (1974-1978), profesor universitar (1978-1990, 1992), la Catedra de Contabilitate. Ilie Văduva a obţinut titlul de doctor în economie în anul 1971, la Academia de Studii Economice din Bucureşti. A fost conducător de doctorat, din anul 1985, la specializările "Cibernetică Economică", "Contabilitate" şi "Relaţii Economice Internaţionale". A fost rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în perioada 1980-1985 (ianuarie 1980 - mai 1980, cu delegaţie), după ce ocupase funcţia de prorector (în anii 1976-1980) în ultimul mandat al profesorului A fost Ministrul Afacerilor Externe (1985-1986) şi Ministrul Comerţului Exterior şi Cooperaţiei Economice Internaţionale (1986-1988). | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Ilie Văduva |
mai 1980 |
Înfiinţarea Revistei Teorie şi practică economică |
1981 |
Facultatea de Contabilitate şi economie agrară a devenit secţie în cadrul Facultăţii de Economia industriei şi agriculturii |
1985 |
Încheierea mandatului Rectorului Ilie Văduve |
noiembrie 1985 |
![]() A l e x a n d r u P u i u (1 9 3 3) R e c t o r : 1985 - 1990 S-a născut pe 1 octombrie 1933, în comuna Făgeţel, judeţul Olt. A făcut şcoala primară în comuna natală şi Liceul comercial din Slatina. A absolvit Facultatea de Economie politică din Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare - fosta denumire a Academiei de Studii Economice - în anul 1957, ca şef de promoţie. În anul 1970 şi-a susţinut doctoratul sub îndrumarea profesorului Costin Murgescu. După absolvirea facultăţii a fost angajat, în perioada 1957-1969, cercetător ştiinţific, ulterior cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române. În 1969 a ocupat, prin concurs, postul de conferenţiar la Catedra de Comerţ Exterior (devenită ulterior Relaţii economice internaţionale) din ASE. În anul 1977 a devenit profesor universitar la aceeaşi catedră. Temeinicia şi constanţa pregătirii sale universitare au legitimat drumul ascendent al profesorului Alexandru Puiu care, în timp, a deţinut o serie de funcţii cu răspundere, precum: şeful catedrei de Relaţii economice internaţionale, în perioada 1974-1976, decan al Facultăţii de Comerţ, în perioada 1976-1981, prorector, în perioada 1981-1985 şi, mai apoi, rector al Academiei de Studii Economice, între anii 1985-1990. În anul 1996 s-a transferat la Universitatea Constantin Brâncoveanu, al cărui Rector fondator este. A continuat să conducă doctorate la ASE. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Alexandru Puiu |
3 decembrie 1985 |
Încheierea mandatului Rectorului Alexandru Puiu |
1 februarie 1990 |
![]() C o n s t a n t i n B ă r b u l e s c u (1 9 2 7 - 2 0 1 0) R e c t o r : 1990 - 1996 S-a născut pe 20 decembrie 1927 la Turnu Severin. A urmat studiile liceale în oraşul natal. Ulterior, a frecventat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice a Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare - numele anterior al ASE - pe care le-a absolvit în anul 1951 şi pe cele ale Facultăţii de Mecanică (Secţia de maşini termice), în cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. În anul 1968 a devenit doctor în ştiinţe economice la Academia de Studii Economice din Bucureşti. După absolvirea studiilor universitare a fost încadrat ca asistent (1950) la Catedra de Economie Industrială, şi, treptat, a urcat toate treptele ierarhiei universitare: lector (1954), conferenţiar (1969), apoi profesor universitar (1972). A fost prodecan (1967), prorector (1972), şef al Catedrei de Conducerea, Organizarea şi Planificarea Unităţilor Industriale, devenită Catedra de Management. A fost conducător ştiintific. În anul 1990 a fost numit Rector al ASE, mandat reînnoit, prin alegeri, în anul 1992. Mandatul său s-a încheiat în anul 1996. În anul 1993 a devenit membru corespondent al Academiei Române. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Constantin Bărbulescu |
Februarie 1990 |
Reorganizarea structurii învăţământului din ASE, ca urmare a Revoluţiei din decembrie 1989. În semestrul al II-lea au funcţionat următoarele facultăţi: Comerţ, Cibernetică, statistică şi informatică economică, Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor, Economia producţiei agricole şi alimentare, Finanţe, bănci, contabilitate. S-au reînfiinţarea facultăţilor de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi Economia producţiei agricole şi alimentare. Facultatea de Finanţe-contabilitate şi-a schimbat denumirea în Finanţe, bănci şi contabilitate . |
1990 |
Facultatea de Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor şi-a schimbat denumirea în Management . |
1990 |
S-a reînfiinţat specializarea Relaţii economice internaţionale, în cadrul Facultăţii de Comerţ |
1990 |
S-au înfiinţat specializările Merceologie , Marketing şi Turim-servicii în cadrul Facultăţii de Comerţ |
1990 |
S-a înfiinţat Departamentului de ştiinţe economice , cu specializarea Administrarea afacerilor cu predare integrală în limbile engleză şi, respectiv, franceză (ulterior, Departamentul a devenit facultate) |
1990 |
Preluarea imobiulului din strada Tache Ionescu de la Ministerul Minelor (ordinul de transfer 138 din 15.10.1990) |
1990 |
O nouă organizare a ASE, pe următoarele facultăţi: Management, Finanţe, bănci şi contabilitate, Comerţ, Cibernetică, statistică şi informatică economică, Economia producţiei agricole şi alimentare. Durata studiilor era de cinci ani (la zi) şi şase ani (la seral şi fără frecvenţă). S-a înfiinţat Departamentul de ştiinţe economice , cu două specialzări cu predare integrară în limbile franceză, respectiv engleză |
1990 |
Înfiinţarea programului MBA Dezvoltarea economică a întreprinderii , în cadrul Institutului Naţional de Dezvoltare Economică (INDE), într-un parteneriat cu CNAM Paris |
19 aprilie 1991 |
Introducerea învăţământului de lungă şi scurtă durată (colegii) |
1991 |
Departamentul de Ştiinţe Economice şi-a schimbat denumirea în Departamentul Internaţional de Studii Economice |
1991 |
Reînfiinţarea Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale |
1991 |
S-a înfiinţat Colegiul Universitar Economic de la Bucureşti |
1991 |
Departamentul internaţional de studii economice a devenit Facultatea de Studii economice în limbi străine. La facultate s-a adăugat secţia germană |
1992 |
S-a reînfiinţat Facultate de economie generală |
1992 |
S-a reînfiinţat secializarea Comerţ în cadrul Facultăţii cu acelaşi nume |
1992 |
S-a înfiinţat specializarea Economia mediului , la Facultatea Economia producţiei agricole şi alimentare |
1992 |
S-a înfiinţat Colegiul Universitar Economic de la Buzău |
1992 |
O nouă organizare a învăţământului de lungă durată din ASE, pe următoarele facultăţi: Management, Finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori, Gestiune şi contabilitate, Comerţ, Cibernetică, statistică şi informatică economică, Relaţii economice internaţionale, Studii economice în limbi străine, Economie generală, Economia şi gestiunea producţiei agricole şi alimentare. Durata studiilor era de patru ani (la zi) şi cinci ani (la seral şi fără frecvenţă). Transformările survenite au fost: s-au reînfiinţat facultăţile de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori şi Gestiune şi Contabilitate , prin divizarea Facultăţii de Finanţe, Bănci şi Contabilitate ; Facultatea de Economia producţiei agricole şi alimentare şi-a schimbă numele în Economia şi gestiunea producţiei agricole şi alimentare |
1993 |
S-a introdus învăţământul organizat pe cicluri (module): ciclul I – anii I şi II, trunchi comun; ciclul II - anii III, IV (şi V), specializări |
1993 |
ASE a admis studenţi la taxă, în plus faţă de cei finanţaţi de la bugetul de stat |
1993 |
S-a înfiinţat programul MBA Româno-Canadian, Managementul afacerilor , în urma semnării unui acord de colaborare între Guvernele României şi Canadei, care a avut ca parteneri ASE Bucureşti şi Université du Québec à Montréal Înfiinţarea programului MBA de Administrarea afacerilor -Româno-canadian, începând cu anul universitar 1993-1994 |
1993 |
S-a înfiinţat Şcoala de Administrare a firmei (ASEBUSS), care se va desprinde de ASE în anul 1998, devenind unitate de învăţămât privată |
1993 |
Preluarea clădirii din strada Calea Griviţei, prin HG 19 din 25.01.1993 |
1993 |
Se introduc studiile aprofundate (un an, după licenţă), începând cu anul universitar 1994-1995 |
1994 |
Preluarea în administraţie a clădirii Nicolae Iorga, din str. Şerban Vodă 22-24 (HG 494 din 5.07.1995) |
1995 |
Construcţia Căminului D Moxa |
1995 |
Au avut loc primele evaluări ale specializărilor, realizate de CNEAA - Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare din România. |
1995 |
S-a înfiinţat Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic |
1995 |
S-a deschis „antena” INDE la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti (a funcţionat până în 2003) |
1995 |
S-a înfiinţat specializarea Administraţie publică, în cadrul Facultăţii de Management |
1995 |
Studiile aprofundate au trecut în categoria studiilor postuniversitare |
1995 |
Absolvenţii studiilor de lungă durată pot urma o a doua specializare, fără susţinerea unui examen de admitere |
1995 |
Absolvenţii colegiilor pot continua studiile de lungă durată, în urma unui examen |
1995 |
Introducerea facilităţii de percepere de către ASE a taxelor pentru admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, reexaminări, repetenţie, repetarea examenelor, inclusiv a celor de licenţă şi absolvire |
1995 |
Încheierea Mandatului Rectorului Constantin Bărbulescu |
mai 1996 |
![]() P a u l B r a n (1 9 4 0 - 2 0 0 6) R e c t o r : 1996 - 2004 S-a născut pe 13 septembrie 1940 în comuna Topolog, judeţul Tulcea. A urmat cursurile Şcolii primare în comuna natală, apoi liceul Mircea cel Bătrân din Constanţa. A fost admis la Facultatea de Finanţe, Credit şi Contabilitate, specializarea Finaţe-Credit în anul 1960, pe care a absolvit-o, cu Diplomă de Merit , în anul 1965. În perioada 1965-2006, a ocupat, prin concurs, toate treptele carierei universitare: preparator (1965), asistent stagiar (1968), asistent titular (1970), lector suplinitor (1972), lector titular (1973), conferenţiar (1978) şi profesor universitar (1 octombrie 1990) la Catedra de Finanţe. La 8 mai 1976 i s-a confirmat titlul de Doctor în economie. A fost Rector al Academiei de Studii Economicedin Bucureşti, pentru două mandate, 1996-2000 şi 2000-2004. A fost Rector fondator al primei instituţii de învăţământ economic superior din Republica Moldova - Academia de Studii Economice a Moldovei (1991-1994). | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Paul Bran |
Mai 1996 |
Facultatea de Gestiune şi contabilitate şi-a schimbat denumirea în Facultatea de Contabilitate şi informatică de gestiune |
1996 |
Programul MBA Româno-Canadian se desfăşoară cu noi parteneri: University of Ottawa şi HEC Montreal |
1996 |
Finalizarea construirii Bazei sportive din str. Stanislas Cihoski nr. 9 |
1996 |
Darea în folosinţă a Cantinei Moxa |
15 octombrie 1996 |
Începerea construcţiei Pasarelei dintre clădirea Ion N. Angelescu şi Mihai Eminescu, denumită Pasul Bran |
octombrie 1996 |
Începerea primei modernizări a imodilului Ion N. Angelescu |
1996 |
Începerea consolidării şi modernizării clădirii Tache Ionescu, dedicată învâţământului postuniversitar (lucrările s-au finalizat în 2000) |
1996 |
Programul Tempus de mobilităţi internaţionale ale studenţilor a fost înlocuit de programul Erasmus. |
1997 |
Ultima serie a învăţământului seral şi fără frecvenţă, în anul universiatar 1997-1998 (formele intră în lichidare) |
1997 |
ASE a devenit Instituţie Organizatoare de Doctorat (IOD). Programul de pregătire doctorală era formată din două etape: programul de pregătire generală şi etapa de elaborare a tezei |
1997 |
Terminarea construcţiei Pasului Bran , Pasarela dintre clădirea Ion N. Angelescu şi Mihai Eminescu |
decembrie 1997 |
Introducerea, începând cu anul universitar 1998-1999, a învăţământului la distanţă (numit, iniţial, Invăţământ Economic Deschi sla Distanţă) |
1998 |
Introducerea, începând cu anul universiatar 1998-1999, a sistemului creditelor transferabile – ECTS (European Credit Transferred System) – fiecărui semestru universitar alocându-i-se 30 de credite; trecerea de la un an la altul era condiţinată de acumularea unui mumăr minim de credit |
1998 |
Dobândirea terenului din Belvedere, str. Chibzuinţei nr. 2 |
1998 |
S-a înfiinţat „antena” INDE la Universitatea Valahia din Târgovişte |
1998 |
Consolidarea şi reproiectarea interioarelor Pavilionului administrativ din str. Stanislas Cihoski nr. 5 (anterior fusese cămin studenţesc şi cantină) |
1999 |
Construirea Pasarelei dintre clădirea Ion N. Angelescu şi Pavilionul Administrativ |
1999 |
Începerea lucrărilor la Căminul A6 Belvedre |
1999 |
S-au deschis centrele teritoriale de învăţământ la distanţă Alexandria, Buzău, Constanţa, Deva, Amara (Ialomiţa), Slatina, Târgovişte, Tulcea |
1999 |
S-a înfiinţat Departamentul de Formare Permanentă |
2000 |
S-au deschis centrele teritoriale de învăţământ la distanţă Mediaş, Brăila, Predeal |
2000 |
S-au înfiinţat Colegiile Universitare Economice de la Giurgiu şi Călăraşi |
2000 |
Înfiinţarea Centrului European Interuniversitar Româno-Bulgar (BRIE) Giurgiu |
2000 |
Dobândirea imobilului de la Deva, pentru învăţământul la distanţă |
2000 |
Se introduc programele de masterat (trei semestre, după licenţă), începând cu anul universitar 2000-2001. Se renunţă la studiile aprofundate, de două semestre |
2000 |
S-a implementat primul sistem de evidenţă automată a situaşiei şcolare a studenţilor – Sistemul de Management Universitar (SMU) |
2000 |
Construcţia Căminului E Moxa |
2001 |
Începerea construirii imobilului Paul Bran , din str. Mihai Moxa nr. 5-7 |
2001 |
S-a deschis centrul teritorial de învăţământ la distanţă Piatra Neamş |
2001 |
S-a deschis centrul teritorial de învăţământ la distanţă Curtea de Argeş |
2002 |
Prima modernizare a Aulei Magna şi a Sălii Victor Slăvescu |
2002 |
A avut loc prima evaluare a programelor de la învăţământul la distanţă, de către CNEAA |
2002 |
S-a lansat programul de masterat International Business Informatics , în cadrul BRIE Giurgiu |
2002 |
S-a ânfiinţat Facultatea de Marketing |
2003 |
Dobândirea imobilului de la Giurgiu, pentru învăţământul la distanţă |
2003 |
S-au deschis centrele teritoriale de învăţământ la distanţă Câmpia Turzii, Călăraş, Giurgiu |
2003 |
S -au deschis „antenele” INDE la: Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Ovidius din Constanţa, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu |
2003 |
Prima modernizare a imobilului de la Giurgiu |
2004 |
S-a înregistrat maximul istoric al numărului de studenţi ai ASE: 52793 |
2004 |
Încheierea mandatului Rectorului Paul Bran |
mai 2004 |
![]() Ion Gh. Roşca (1949) Rector : 2004 - 2012 S-a născut pe 12 aprilie 1949 în oraşul Rm. Vâlcea. Şcoala primară şi liceul le-a făcut în oraşul natal. A absolvit, în 1966, Liceul Nicolae Bălcescu (devenit ulterior Colegiul Alexandru Lahovari ) din Rm. Vâlcea. În perioada 1967-1972 a urmat cursurile Facultăţii de Calcul economic şi cibernetică economică , secţia Mecanizarea şi automatizarea calculului economic din Academia de Studii Economice din Bucureşti, pe care le-a absolvit ca şef de promoţie. După absolvirea facultăţii a îmbrăţişat cariera didactică fiind, pe rând: asistent (1972 - 1979), lector (1979-1990), conferenţiar (1990 - 1994) şi profesor (din 1994). A lucrat la Catedra de Cibernetică economică până în 1990 şi, ulterior, la Catedra de Informatică economică . Este doctor în ştiinţe din 1982, specializarea Calcul economic şi cibernetică economică. Este conducător de doctorat în domeniul Cibernetică şi statistică economică din anul 1997 şi în domeniul Informatică economică, din anul 2010. A fost şef al Catedrei de Informatică economică , în perioada 1990 - 1996, având un rol decisiv în crearea ei. A fost director al Departamentului de Cercetări Economice al ASE, în perioada 1996-1999 şi prorector al ASE, în perioada 2000 - 2004, coordonând activităţile de cercetare ştiinţifică şi de informatizare a activităţilor din universitate. A fost ales Rector al ASE în 4 mai 2004 şi reales în anul 2008. Mandatul său de rector s-a încheiat pe 4 martie 2012. | |
Evenimente |
Data |
Începerea mandatului de Rector al profesorului Ion Gh. Roşca |
mai 2004 |
Achiziţia imobilului de la Covasna |
2004 |
Începerea reparaţiilor capitale la imobilul de la Covasna, cu destinaţia invăţământ la distanţă |
2004 |
Darea în folosinţă a imobilului Paul Bran, din str. Mihai Moxa nr. 5-7 |
1 octombrie 2005 |
Implementarea procesului Bologna, statuat prin legea nr. 288/2004, care prevedea ca studiile universitare să aibă trei niveluri: licenţă (3 ani), masterat (2 ani), doctorat (3 ani). În anul universitar 2005-2006 s-au reorganizat programele de licenţă şi mastera. Colegiile intră în lichidare. Programele de masterat de trei semestre intră în lichidare |
1 octombrie 2005 |
Înfiinţarea Şcolii doctorale a ASE. Studiile doctorale au, începând cu anul 2005-2006, două componente: Studii universitare avansate (două semestre); Program de cercetare ştiinţifică (patru semestre) |
1 octombrie 2005 |
Facultatea de Studii Economice cu predare în limbi străine şi-a schimbat denumirea în Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine |
2005 |
Finalizarea lucrărilor la Căminul A6 Belvedere, mabilarea şi darea în folosinţă |
octombrie 2005 |
Începerea execuţiei de către Sabin Bălaşa a frescelor Geneză şi Feerie din Sala de lectură Victor Slăvescu |
7 noiembrie 2005 |
Începerea construirii Căminului A7 Belvedere |
2005 |
Încheierea reparaţiilor capitale de la imobilul din Covasna |
2005 |
S-a înfiinţat Scoala doctorală a ASE |
2005 |
Introducerea sistemului intern de evaluare a cadrelor didactice |
1 ianuarie 2006 |
Montarea siglei luminoase www.ase.ro pe clădirea Ion N. Angelescu |
24 martie 2006 |
Terminarea execuţiei de către Sabin Bălaşa a frescelor Geneză şi Feerie din Sala de lectură Victor Slăvescu |
20 aprilie 2006 |
Începerea modernizării complete a Corpului A (corpul bibliotecii) din Clădirea Ion N. Angelescu |
27 iunie 2006 |
Înfiinţarea programului MBA româno – german Managenent antreprenorial |
1 octombrie 2006 |
A doua modernizare a imobilului de la Giurgiu şi a spaţiului exterior |
2006 |
Începerea modernizării Căminelor C1, C2 Agronomie şi a spaţiilor externe |
2006 |
Demolarea vechiului cămin din strada Occidentului nr. 7 |
2006 |
Terminarea modernizării complete a Corpului A (corpul bibliotecii) din Clădirea Ion N. Angelescu |
7 martie 2007 |
Începerea modernizării complete a Corpului B (corpul Rectoratului) din Clădirea Ion N. Angelescu, inclusiv Aula, Holul de onoare, Sala Virgil Madgearu |
7 mai 2007 |
Începerea consolidării şi supraetajării Bazei sportive |
26 noiembrie 2007 |
Ultimele promoţii ale învăţământului de scurtă durată (colegiile) – anul universitar 2006-2007 |
2007 |
Începerea construirii Căminului A8 Belvedere |
2007 |
Terminarea modernizării Căminelor C1, C2 Agronomie şi a spaţiilor externe |
2007 |
Transformarea imobilului de la Covasna în Centru de conferinţe şi hotel |
2007 |
Începerea consolidării, prin metoda izolării bazei, şi modernizării Clădirii Victor Slăvescu, din Calea Griviţei nr. 2-2A. Metoda de consolidare a fost aplicată prima dată în România |
2007 |
Modernizarea Cantinei Moxa |
2007 |
S-a desfăşurat primul proiect european de finanţare a burselor doctorale, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane. |
2008 |
Începerea construirii liftului exterior dintre Pavilionul administrativ şi Baza sportivă |
martie 2008 |
Începerea consolidării, modernizării şi refuncţionării Casei studenţilor economişti din str. Frumoasa nr. 31 |
28 martie 2008 |
Începerea lucrărilor pentru realizarea Capelei Ioan Gură de Aur |
6 mai 2008 |
Începerea construirii Căminului-hotel din strada Occidentului nr. 7 |
17 mai 2008 |
Începerea modernizării Pavilionului administrativ din str. Stanislas Cihoski nr. 5 |
august 2008 |
Realizarea, din marmură de Ruşchiţa, a busturilor Virgil Madgearu şi Ion N. Angelescu, din Aula Magna, de către Adrian Pârvu (lucrările au început în 12 mai 2008) |
24 septembrie 2008 |
Terminarea modernizării complete a Corpului B (corpul Rectoratului) din Clădirea Ion N. Angelescu, inclusiv Aula, dotarea ei cu aparatură şi cu ecranul de proiecţie, Holul de onoare, Sala Vitgil Magearu |
1 octombrie 2008 |
Sfinţirea Capelei Ioan Gură de Aur |
1 octombrie 2008 |
Terminarea construirii Căminului A7 Belvedere |
octombrie 2008 |
Realizarea Galeriei Rectorilor, de către conf. dr. Nicolae-Aurel Alexi (lucrările au început în 12 mai 2008) |
17 noiembrie 2008 |
Începerea lucrărilor la Centrul internaţional de conferinţe Predeal |
16 decembrie 2008 |
Revistele Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research şi Amfiteatru economic au fost acreditate ISI |
2008 |
Recondiţionarea bibliotecii din Sala Virgil Madgearu şi confecţionarea mobilierului adiacent |
2008 |
S-a desfăşurat al doilea proiect european de finanţare a burselor doctorale, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane. |
2009 |
Refacerea completă a mobilierului din Aula Magna |
octombrie 2009 |
Terminerea modernizării Pavilionului administrativ din str. Stanislas Cihoski nr. 5 |
octombrie 2009 |
Începerea consolidării, modernizării şi refuncţionalizării Corpului C din strada Mihail Moxa nr. 5-7 |
1 februarie 2010 |
Înfiinţarea cantinei cadrelor didactice din str. Stanislas Cihoski nr. 5 |
februarie 2010 |
Terminarea lucrărilor la Casa studenţilor economişti din str. Frumoasa nr. 31 |
27 iulie 2010 |
Înfiinţarea Facultăţii Administraţie şi management public |
2010 |
S-a desfăşurat al proiect european de finanţare a burselor doctorale, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane. |
2010 |
S-au implementat primele două programe de pregătire postdoctorală, finanţate din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane, dintre care unul coordonat de ASE.. |
2010 |
Începerea reabilitării şi modernizării Bazei sportive, din strada Stanislas Cihoski nr. 9 |
4 octombrie 2010 |
Terminarea consolidării şi modernizării Clădirii Victor Slăvescu, din Calea Griviţei nr. 2-2A |
5 octombrie 2010 |
Terminarea construirii Căminului A8 Belvedere |
octombrie 2010 |
Terminarea consolidării, modernizării şi supraetajării Bazei sportive |
octombrie 2011 |
Începerea programelor de tip cercetare postdoctorală |
2010 |
Terminarea construirii liftului exterior dintre Pavilionul administrativ şi Baza sportivă |
februarie 2011 |
Terminarea lucrărilor la Corpul C din strada Mihail Moxa nr. 5-7 |
august 2011 |
Apariţia Legii nr.1 /2011, a Educaţiei Naţionale, care schimbă sistemul de management în universităţi, introduce ierarhizarea universităţilor şi a domeniilor |
2011 |
Introducerea unui nou model al doctoratului, axat, exclusiv, pe cercetare, conform Legii nr.1 / 2011, a Educaţiei Naţionale |
10 februarie 2011 |
Încheierea mandatului Rectorului Ion Gh. Roşca |
4 martie 2012 |
![]() Pavel Năstase Rector : 2012 - 2016 A absolvit Facultatea Calcul Economic şi Cibernetică Economică din Academia de Studii Economice Bucureşti în 1975 şi Universitatea Bucureşti - Facultatea de Matematică în 1989. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe, specializarea Calcul economic şi cibernetică economică în anul 1986. A fost prodecan (1996-2000) şi decan (2000-2008) al facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune. În perioada 2002-2005 a fost secretar de stat în Ministerul Administraţiei Publice - director general al Institutului Naţional de Administraţie. Pavel Năstase a fost director al Departamentului de Acreditare din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior din România (ARACIS) (2010-2012), iar din 2011 este expert evaluatoral European Association for Quality Assurance in Higher Education (ENQA). Pe parcursul mandatelor de decan a realizat acreditarea programului de licenţă al facultăţii CIG de către Association of Chartered Certified Accountants (ACCA). Este expert contabil, auditor financiar şi membru al Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România. În perioada 2008-2012, Prof. univ. dr. Pavel Năstase a fost prorector. In perioada martie 2012 - martie 2016 a fost Rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. |
Evenimente |
Data |
* 5 Martie 2012 : Începerea mandatului de rector al Prof. univ. dr. Pavel Năstase * Reintroducerea Consiliul de Administratie ca structura de conducere a universităţii, revenindu-se la forma de organizare de la înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale; * Mai: Restructurarea planurilor de învăţământ pentru programele de studii universitare de licenţă şi masterat * August: Acordarea titlului de Doctor Honoris Causa Majestăţii Sale Regele Mihai I al României; * Noiembrie: Academia de Studii Economice din Bucureşti cumpără terenul şi clădirea din Piaţa Romană nr. 7; * Decembrie: Reintroducerea examenului de admitere la programele de studii universitare licenţă; |
2012 |
Centenar A.S.E. - evenimente prilejuite de aniversarea a 100 de ani a A.S.E. Bucureşti |
2013 |